ARHIVA B365

Cum poate fi rezolvat un conflict colectiv de munca

Conflictul coletci de munca reprezinta orice dezacord intervenit intre partenerii sociali, in raporturile de munca, asa cum precizeaza  legislatia in vigoare. Este posibil ca un conflict colectiv sa apara si cu prilejul negocierii salariilor, programului de lucru, conditiilor de munca.

Caractetisticile unui conflict colectiv de munca sunt:

–  nu poate interveni intr-un alt moment al derularii raporturilor de munca decat exclusiv in cel al negocierii contractului colectiv de munca;

–  nu se poate declansa pe durata valabilitatii unui contract colectiv de munca

– poate avea ca obiect aspectele care, potrivit legislatiei muncii, pot fi reglementate prin contractul colectiv de munca;

– nu poate avea ca obiect revendicari ale salariatilor pentru a caror rezolvare este necesara adoptarea unei legi sau a altui act normativ;

– are intotdeauna caracter colectiv putand avea ca faza finala greva;

– nu poate privi interese ale persoanelor care presteaza munca in temeiul unui alt contract decat contractul individual de munca.

Conflictul de interese se declanseaza daca:

  • Angajatorul nu isi indeplineste obligatia de a incepe negocierile obligatorii, in conditiile in care nu are incheiat un astfel de acord ori cel anterior  a incetat
  • Angajatorul nu accepta revendicarile formulate de angajati
  • Partile nu ajung la o intelegere privind incheierea unui contract colectiv, pana la data stabilita de comun acord pentru finalizarea negocierilor;

Sindicatul reprezentativ sau, in lipsa acestuia, reprezentantii alesi ai salariatilor, sesizeaza in scris pe angajator in legatura cu revendicarile salariatilor si cu motivarea acestora. Angajatorul trebuie sa raspunda in doua zile, iar daca raspunsul este negativ sau, desi pozitiv, el este neconvenabil pentru salariati, urmeaza sa se declanseze conflictul de interese propriu-zis.

Concilierea.  Reprezinta o faza obligatorie in toate cazurile aparitiei unui conflict de interese, la care participa si un reprezentant desemnat de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

Sesizarea se face în scris şi trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente :

a) datele de identificare ale angajatorului

b) obiectul si motivarea conflictului colectiv

c) dovada îndeplinirii obligatiilor de notificare a angajatorului referitoare la situatia care genereaza starea conflictuala

d) desemnarea persoanelor delegate să reprezinte la conciliere partile aflate in conflict

Rezultatul procedurii de conciliere se consemneaza intr-un proces verbal semnat de toti participantii.

Decizia apartine partilor:

–           daca acestea se inteleg, conflictul inceteaza;

–          daca se inteleg partial, conflictul poate inceta doar daca salariatii hotarasc astfel.

Medierea. Atunci cand conflictul nu a fost solutionat prin conciliere, partile pot hotari de comun acord initierea procedurii de mediere, stabilind un mediator.

Mediatorul intocmeste un raport, iar daca partile inteleg sa puna capat conflictului, acesta inceteaza.

Arbitrajul.

Particularitatea fundamentala a arbitrajului consta in faptul ca hotararea comisiei de arbitri, chiar daca solutioneaza numai partial revendicarile salariatilor, este obligatorie pentru parti. Ea pune capat conflictului de interese, indiferent de rezervele posibile ale salariatilor si completeaza, conform legii, contractul colectiv de munca.

Daca toate incercarile de rezolvare a conflictului de interese au esuat, se poate trece la faza finala si cea mai grava a acestuia, respectiv la greva.

a) Interdictii. Nu pot declara greva:

–         procurorii si judecatorii;

–         personalul Ministerului Apararii si al institutiilor si structurilor din subordinea sau coordonarea acestuia (asadar, intregul personal – militar sau civil);

–         personalul angajat de fortele armate straine stationate pe teritoriul Romaniei;

–         personalul militar si functionarii publici cu statut special (respectiv politistii) din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative si din institutiile si structurile din subordinea sau coordonarea acestuia (asadar, personalul civil – functionari publici – altii decat politistii – si salariatii pot sa faca greva);

–         personalul militar al Serviciului Roman de Informatii, al Serviciului de Informatii Externe, al Serviciului de Telecomunicatii Speciale;

–         alte categorii de personal carora li se interzice dreptul la greva prin lege

Personalul din transporturile aeriene, navale, terestre de orice fel nu poate declara greva din momentul plecarii in misiune si pana la terminarea acesteia.

Personalul imbarcat pe navele marinei comerciale sub pavilion romanesc poate declara greva numai cu respectarea normelor internationale cuprinse in conventii ratificate de statul roman.

b) Limitari:

–         salariatii din unitatile sanitare, de asistenta sociala, telecomunicatii, radio, televiziune publica, transporturi pe cai ferate, transporturi in comun, salubritate, aprovizionarea populatiei cu apa, gaze, energie electrica si caldura precum si cei din unitatile sistemului energetic national, din cele de la sectoarele nucleare precum si salariatii din unitatile cu foc continuu, pot declara greva, numai daca:

·        asigura o treime din activitatea normala a unitatii;

·        satisfac necesitatile minime de viata ale colectivitatii si

·        nu pun in pericol viata, sanatatea oamenilor si functionarea in deplina siguranta a instalatiilor.

c) Conditii pentru declansarea grevei:

–         sa se fi parcurs cel putin faza obligatorie a concilierii;

–         actiunea grevista sa fie adusa la cunostinta angajatorului cu cel putin 48 de ore inainte;

–         sa fie intrunit acordul numarului legal de salariati (jumatate din membrii de sindicat, daca organizator este sindicatul reprezentativ sau un sfert din numarul salariatilor daca nu exista sindicat reprezentativ).

– sa fi existat o greva de avertisment, cu cel putin doua zile inainte de declansarea grevei propriu –zise.

d)Tipuri de greva.

Greva de avertisment,  nu poate dura mai mult de doua ore, daca aceasta se face cu incetarea lucrului.

Greva de solidaritate.Caracteristici.

-poate fi declarata in vederea sustinerii revendicarilor formulate de salariatii din alte unitati ( din acelasi sector de activitate)

– este intotdeauna o greva sindicala

– nu poate avea o durata mai mare de o zi.

Greva propriu-zisa poate fi: totala sau partiala; limitata sau nelimitata in timp;

Tot in cadrul grevei propriu-zisa, mentionam:

–    greva pe locul de munca – in care angajatii raman inactivi la locurile lor de munca;

–    greva cockteil – in care se aplica amestecat si fara o anumita ordine, diferite forme de greva;

–    greva spontana – care apare fara nici un preaviz si este ocazionata de situatii imprevizibile.

Pe durata desfasurarii negocierilor , prin mediere sau arbitraj, angajatii nu pot declansa greva, sau, daca aceasta este deja declansata, se suspenda.

e) Variante atipice de greva:

1)      perlata, cand, fara oprirea activitatii,  operatiunile de munca se efectueaza deliberat, foarte lent;

2)       turnanta sau in carouri (cand se opreste activitatea succesiv si alterneaza de la un sector la altul);

3)      tromboza sau buson (cand inceteaza munca intr-un sector-cheie pentru unitate);

4)       cu ocuparea locului de munca si fara ocuparea locului de munca;

5)      japoneza (se poarta insemne distinctive fara a se opri lucrul);

6)       profesionala;

7)      mixta (profesional-politica);

8)      greve de zel, când sunt executate minuţios toate formalităţile administrative cerute, mai ales în serviciile publice

9)       greva de autolimitare a timpului de munca, in care nu se lucreaza tot timpul programului de lucru, fiind luate pauze la intamplare;

10)  greva de debraiaj – in care au loc opriri scurte si repetate ale lucrului;

Trebuie precizat faptul ca, acestea nepresupunand incetarea colectiva a lucrului, nu se incadreaza in definitia legala a grevei, dand astfel posibilitatea angajatorului de a le incadra ca si efectuare necorespunzatoare a muncii prestate, putand avea drept consecinta aplicarea de masuri disciplinare.

f). Suspendarea grevei

Pe perioada negocierilor, partile pot conveni suspendarea temporara a grevei. Daca acestea esueaza, greva poate fi reluata fara alte proceduri prealabile.

g). Greva inceteaza prin:

– renuntare;

– acordul partilor;

– hotarare judecatoreasca (in cazul in care greva este ilegala si unitatea se adreseaza tribunalului cu o cerere in acest sens).

f). Drepturile salariatilor:

a) Participarea la greva este libera

b) Participarea la greva sau la organizarea ei, cu respectarea conditiilor legale, nu reprezinta o incalcare a obligatiilor de serviciu.

c) Pe parcursul desfasurarii grevei, salariatii grevisti beneficiaza de o serie de drepturi si anume:

–          cele care decurg din raportul de munca; fac exceptie, in mod logic, de la aceasta regula – nemuncindu-se – dreptul la salariu si la sporuri salariale.

–          de a fi reprezentati de catre sindicatele reprezentative sau, dupa caz, de catre reprezentantii alesi ai salariatilor, in relatiile cu unitatea sau asociatiile patronale, inclusiv in fata instantelor judecatoresti, in cazul in care se solicita suspendarea sau incetarea grevei.

g) Obligatii:

–          cei aflati in greva trebuie sa se abtina de la orice actiune de natura sa impiedice continuarea activitatii de catre salariatii care nu participa la greva; daca actiunea intreprinsa pentru incetarea lucrului are loc prin amenintari sau violenta, aceasta constituie infractiune;

–          grevistii au obligatia de a nu impiedica conducerea unitatii sa-si desfasoare activitatea;

–          conducerea unitatii nu va putea incadra persoane care sa-i inlocuiasca pe cei aflati in greva (asa-numiti „spargatori de greva”);

–          organizatorii, impreuna cu conducerea unitatii, au obligatia ca, pe durata grevei, sa protejeze bunurile unitatii si sa asigure functionarea continua a utilajelor si a instalatiilor a caror oprire ar putea constitui un pericol pentru viata sau sanatatea oamenilor; neindeplinirea acestei obligatii sau indeplinirea ei necorespunzatoare constituie cauza de nelegalitate, atat pentru declararea grevei, cat si pentru desfasurarea ei;

–          in timpul grevei, organizatorii au obligatia de a continua negocierile cu conducerea unitatii, in vederea solutionarii adecvate a revendicarilor ce formeaza obiectul conflictului de interese. In cazul in care organizatorii grevei si conducerea unitatii ajung la un acord, conflictul este solutionat si greva inceteaza. Neindeplinirea acestei obligatii atrage raspunderea patrimoniala a organizatorilor pentru pagubele cauzate unitatii.

G. Raspunderea juridica pentru pagubele cauzate unitatii cu prilejul grevei, legal, revine organizatorilor ei.

Consultantul tău: Diana Dina

Din iunie 2011, Diana Dina este administrator al firmei de consultanta HR Workbee din Bucuresti. Anterior, timp de patru ani, a lucrat ca sef birou executări silite la departamentul “Recuperare creanţe şi derularea procedurilor de insolvenţă” al Inspectoratului Teritorial de Muncă Bucureşti, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Este licentiata în ştiinte juridice a Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” Bucuresti.

________

Citeste si

Cum să obtii pensia pe care o meriti cu adevarat

Care sunt clauzele specifice dintr-un contract de munca

Ți-a plătit angajatorul cursurile? Ce obligaţii şi ce drepturi ai

Ce cuprind clauzele speciale din contractele de muncă

Salariul minim pe economie pune presiune mai mare pe firme şi favorizează doar bugetul statului

Ce opţiuni ai când intri în conflict cu angajatorul tău


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button