Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază

13 iul. 2022
4035 Afișari
Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază. Foto credit MMB.

Ani în șir, în Centrul Vechi din București, poate că ați observat o zonă interzisă, delimitată cu garduri, un șantier arheologic în desfășurare. Lucrările de restaurare și punere în valoare a Palatului Voievodal Curtea Veche realizate de Primăria Capitalei au început în primăvara anului 2018 și ar fi trebuit să fie finalizate în anul 2021. Între timp, compania municipală care se ocupa de proiect a dat faliment, Primarul General a fost schimbat, iar șantierul arheologic coordonat de Muzeul Municipiului București a fost închis. Astăzi, la Make Bucharest Great Again, un proiect B365.ro dedicat salvării patrimoniului orașului, intrăm în nucleul Bucureștiului, locul din care a început marea poveste a capitalei, Curtea Veche, cândva plină de splendoare. Descoperiri arheologice excepționale, ziduri străvechi și ceramică de Iznik, evoluția urbană a Bucureștiului păstrată într-un singur loc, în prezent abandonat de  administrație, mai jos.

curtea, veche
Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns un santier abandonat. Foto credit MMB.

Deși Curtea Veche era împrejmuită cu gard și gardul era acoperit cu plasă, erau oameni care trăgeau de plasă și o rupeau, numai ca să arunce un ochi înăuntru. De ce? Pentru că este foarte interesant. De ce este foarte interesant? Pentru că este în Centru, în Centrul Vechi. Orice turist care ajunge într-un oraș mare merge mai întâi în centru. Palatul Voievodal Curtea Veche are o poveste extraordinară de spus, iar noi, arheologii Muzeului Municipiului București, muncim ca să o construim. Avem niște frânturi de istorie scoase la suprafață, dar mai avem mult, foarte mult de cercetat”, Theodor Ignat, șef Birou Arheologie Preventivă și Sistematică MMB.

curtea, veche
Palatul Voievodal Curtea Veche este inchis din anul 2020. Foto credit MMB.

Zidurile Palatului Voievodal Curtea Veche vorbesc pentru arheologi

Dacă ați dori să le spuneți copiilor istoria Bucureștiului, cu dovezi și informații arheologice, la Curtea Veche ar trebui să-i duceți, dacă ar fi muzeul deschis. Acolo, în Centrul Vechi, istoria se unește cu legenda sau o contrazice, acolo fiecare ciob descoperit spune un fragment de poveste dintr-o mare poveste, acolo avem cel mai bogat și mai valoros sit de conservare din București. Și tot la Curtea Domnească, în vatra Bucureștiului, zidurile vorbesc și ne arată cât de oportuniști au fost vechii bucureșteni când au construit claie peste grămadă, zid nou peste fundație veche, casă nouă peste ruină. Așa se face că arheologii ne pot arăta, ca într-o singură felie dintr-un tort cu multe foi, tehnici de construcție, fragmente de ceramică otomană de Iznik cu lalele și păsări, cuptoare, vase, vestigii care dovedesc că am avut trecut, „la trecutu-ți mare, mare viitor”.

curtea, veche, ceramica
Farfurie de ceramică de Iznik descoperită la Palatul Voievodal Curtea Veche si restaurată. Foto credit MMB.
vas, curtea, veche
Vas descoperit in situl arheologic Palatul Voievodal Curtea Veche. Foto credit MMB.

Aproape trei secole și jumătate de istorie a Bucureștiului așteaptă să fie puse în valoare într-un muzeu din secolul al XXI-lea

Curtea Domnească a Bucureștilor a fost reședința domnitorilor Țării Românești timp de aproape trei secole și jumătate. Între anii 1459-1660, Curtea de la București a funcționat în paralel cu vechea capitală a Târgoviștei, iar după anul 1660 a rămas capitală unică. Suprafața Curții Domnești s-a extins treptat de la 3000 de mp cât avea în secolulul al XVI-lea, la 5000 mp la sfârșitul veacului al XVII-lea, iar în secolul al XVIII-lea ocupa împreună cu anexele 25.000 mp. Curtea Veche a căzut în ruină după anul 1750, pentru ca între 1799-1810 să fie vândută negustorilor, comercianților și boierilor. Este locul cel mai încărcat de istorie din București. In fundațiile sale se păstrează fragmente de ziduri din vremea lui Mircea Ciobanu, Vlad Tepeș și Constantin Brâncoveanu.

curtea, veche
Muzeul Voievodal Curtea Veche a fost deschis in timpul comunismului. Dupa 1990 au existat citeva proiecte de restaurare, neduse la capăt. Foto credit MMB.
Farfurie de ceramică otomană de Iznik descoperită la Palatul Voievodal Curtea Veche. Foto credit MMB.

Curtea Domnească este partea cea mai veche a Bucureștilor, sâmburele din care a crescut, în cursul veacurilor, capitala de azi”

Dacă ar fi să delimităm în orașul de azi vatra originară a lui, ea ar corespunde aproximativ cu suprafața ce înconjura vechea Curte Domnească. Iar hotarele Curții se cunosc: ele erau formate din vechiul curs al Dâmboviței, care venea ceva mai la stânga celui de azi, de ulițele corespunzătoare actualelor străzi Șelari și Gabroveni și de o linie care mergea paralel cu actualele strazi Șelari și Gabroveni și de o linie care mergea paralel cu actuala stradă Sepcari, la vreo 15 metri spre est. Aceasta este partea cea mai veche a Bucureștilor, sâmburele din care a crescut, în cursul veacurilor, capitala de azi. Aici a fost Târgul din lăuntru, cel dintâi centru comercial al orașului, aici pravaliile sau dughenele negustorilor, aici ulițele cele mai vechi, aici hanurile”, Constantin C. Giurescu, Istoria Bucureștilor, Editura Vremea, București, 2009, pagina 101.

curtea, veche
„Aceasta este partea cea mai veche a Bucureștilor, sâmburele din care a crescut, în cursul veacurilor, capitala de azi”. Foto credit MMB.
Reconstituire. Asa ar fi aratat Curtea Domneasca in perioada ei de inflorire. Foto credit MMB.

Palatul lui Vodă Brâncoveanu, bogăție, artă și putere

Perioada de maximă înflorire a Curții Domnești s-a întâmplat în vremea lui Constantin Brâncoveanu, “Brâncoveanu Constantin, boier mare, domn creștin”, cum i-a rămas numele în vechile balade. Memoriile secretarului domnesc Del Chiaro spun că Brâncoveanu a refăcut Palatul Voievodal din piatră; scara cea mare de la intrare -”scara maestra era de marmură”. “Sala principala, lungă de peste 32 de metri și lată de 17,5, de proporții impunătoare deci, avea la mijloc un rând de coloane scunde, legate prin arcuri semicirculare; la extremitatea ei se afla un paraclis. Poate că această sală este ceea ce cronicile numesc “spătaria cea mare”. O a doua sală, iarăși de proporții, era destinată ședințelor “divanului cel mare”, ea servea și drept sufragerie pentru ospețele festive. Cronicile mai amintesc de spătaria cea mică sau cu stele: erau pictate cu aur pe tavanul ei; în această sală se afla scaunul domnesc”., Constantin C. Giurescu, Istoria Bucureștilor, Editura Vremea, București, 2009, pg 183.

curtea, veche
Palatul Voievodal Curtea Veche. Foto credit MMB.
brincoveanu, curtea veche
In timpul domniei lui Constantin Brincoveanu Palatul si Curtea Domneasca au atins un maximum de inflorire. Foto credit MMB.
curtea, veche
Construcția Palatului Voievodal a fost incepută in timpul lui Mircea Ciobanu, in prima sa domnie, 1545-1554. Foto credit MMB.
Palatul Voievodal avea odăi cu uși ferecate pentru galbeni, grădină, apartamente pentru Doamna și pentru coconi și zid de piatră înconjurător

În cuprinsul Palatului Voievodal se află și vistieria, cuprinzând odăi bine zidite din piatră cu uși ferecate, adevărate safe-uri în care se păstrau galbenii de tot felul și talerii de argint provenind din multele dări și dijme. Lângă palat se întindea grădina, care în timpul lui Brâncoveanu se bucura de o deosebită atenție; de formă pătrată, ea era îngrijită de un grădinar- șef-după nume Frâncul, pare a fi fost străin, francez, cum era și bucătarul-șef, poate italian- ajutat de 20 de grădinari. În mijlocul ei, în centrul unor partere de flori, Domnul Brâncoveanu pune să se construiască un chioșc cu coloane de piatră sculptată și împodobit cu picturi; aici se lua masa în timpul verii. Într-o latură a Curții Domnești se aflau odăile seimenilor, adică ale detașamentului de gardă; la început de lemn, ele au fost zidite în piatră de Brâncoveanu. Tot el a reparat și înălțat zidul înconjurător al Curții; lucrarea s-a terminat tocmai în preajma mazilirii”, Constantin C. Giurescu, Istoria Bucureștilor, Editura Vremea, București, 2009, pg 184.

curtea, veche
Curtea Veche in timpul săpăturilor arheologice din 2018-2021. Foto credit MMB.
Cronicarii spun că Palatul Voievodal avea chiar și un “ceasnic” în vârful Clopotniței Domnești

Baia lui Brâncoveanu ar fi fost făcută din marmură adusă de la Țarigrad și era îngrijită de “doi armeni meșteri”, ne spune G. I. Ionnescu-Gion, în Istoria Bucureștilor. Tot Gion ne istorisește că Palatul avea și temniță pentru boierii îndărătnici, dar și “cântăreți”, pe Stravino Dascălul și pe protopsalții de la Mitropolie, “din care unii cunoșteau și muzica latinească”. Palatul Voievodal mai avea la Poarta de Sus un turn înalt care, înainte de Brâncoveanu, se numea “Turnul dinspre Nemți” și în fața căruia era pod peste Dâmbovița. În anul 1699, Turnul era numit Clopotnița Domnească și avea în ea un “ceasnic, cum nu a fost înainte la alți domn’‘, G. I. Ionnescu-Gion, Istoria Bucureștilor, București 1998, pagina 107.

vlad, tepes, curtea, veche
Vlad Tepes a avut resedința la Curtea Domnească si de numele său se leagaă prima atestare documentară a „Cetatii Bucuresti”. Foto credit MMB.
Curtea Veche este nucleul Bucureștiului, de acolo a început Bucureștiul; fără Curtea Veche nu ar fi existat capitala București”

Dacă adăugăm și faptul că Palatul Voievodal este legat și de numele lui Vlad Țepeș, în timpul căruia apare prima atestare documentară a “Cetății București”, într-un act emis la 20 septembrie 1459, vă dați seama ce poveste se poate construi pentru noi cei de astăzi, pentru copii, pentru turiștii străini și români, pentru tot cei care-și iubesc orașul și vor să-i afle trecutul într-un mod palpabil. Pentru că arheologia înseamnă contact direct cu resturile unor vechi obiecte, care-au supraviețuit trecerii timpului, exact cum vedem pe Viasat History.

curtea, veche
Foto credit MMB.
Locul cel mai incarcat de istorie din Bucuresti. Foto credit MMB.

Theodor Ignat, șef Birou Arheologie Preventivă și Sistematică MMB: “Cercetarea Curții Vechi a început încă din anii ’50, sub îndrumarea lui Dinu V. Rosetti. Nu a fost una de mare amploare, dar a fost momentul în care Curtea Veche a fost regăsită. Pentru că peste Curtea Domnească au fost construite case, aceasta după anul 1799 când terenul curții Vechi a fost scos la mezat, la modul propriu. Cercetările arheologice au continuat în anii anii ’50, ’60 și ’70. Curtea Veche este nucleul Bucureștiului, de acolo a început Bucureștiul. Fără Curtea Veche nu ar fi existat capitala București. Inițial a fost centru de putere, apoi a devenit centru economic”.

biserica, curtea, veche
Biserica Domnească, cel mai vechi lăcas religios din Bucuresti, care s-a păstrat in forma lui originară. Foto credit arhiva Constantin Gabriel.
2018-2020, PMB începe lucrările de restaurare; “Estimau un stadiu al lucrărilor efectuate undeva spre 25-30%, în condițiile în care stadiul fizic al lucrărilor era de 7%”

În anul 2018, PMB prin Compania Municipală Consolidări SA, împreună cu arheologi de la MMB, au demarat lucrările de restaurare, cercetare și punere în valoare a vestigiilor de la Palatul Voievodal Curtea Veche. De proiectul de arhitectură al noului muzeu s-a ocupat SC Polarh Design SRL, în calitate de proiectant general. La finalul lucrărilor, publicul ar fi avut acces “la un nou spațiu muzeal ce va conține expoziții permanente și temporare, precum și spații special amenajate pentru activități culturale și interacțiune cu publicul’. 

Arheolog Theodor Ignat, MMB: “Alegerea companiei municipale de consolidare a fost nefericită, din punctul meu de vedere. Lucrurile au mers foarte greu. Vorbeau despre descoperirea unor tunele secrete -nu există așa ceva- și se lăudau cu cât de bine merge proiectul. Estimau un stadiu al lucrărilor efectuate undeva spre 25-30%, în condițiile în care stadiul fizic al lucrărilor era prezentat la fiecare ședință de comandanent în care se întâlneau, de la proiectant, diriginte de șantier, constructor, la Primărie, și se consemna totul într-o minută. Stadiul fizic la ultima ședință era de 7%; ei avansau un procent de 30% și noi știam că nu este așa”.

theodor, ignat, arheolog, mmb
Theodor Ignat, șef Birou Arheologie Preventivă și Sistematică MMB. Foto credit PressOne.
Ei nu știau unde sunt fundațiile întregului ansamblu și făceau deja subzidiri”
CURTEA, VECHE
Parte din elevația unui picior de arc integrat in zidul perimetral de la nord al pivniței,construit in secolul al XVI-lea. Foto credit MMB.

Arheolog Theodor Ignat, MMB: “Cumva încercau să pună vina încetinirii proiectului pe seama arheologilor. Proiectul nu a avut din capul locului buget alocat și nici timp alocat pentru partea de cercetare arheologică. Noi am pornit cercetarea arheologică acolo în același timp cu demararea proiectului, ori cercetarea arheologica trebuia făcută înainte. Avem 4 sau 5 adrese trimise către PMB, în care spunem cum ar trebui procedat. Ei se așteptau ca după trei săptămâni de cercetare să facă deja subzidiri și le-am spus că nu, nu se poate, nu se poate pentru că nu am ajuns să cercetăm. Ei nu știau unde sunt fundațiile întregului ansamblu. La Curtea Veche nu este o clădire, sunt nenumărate clădiri făcute în diferite etape istorice, sunt reparații, sunt schimbări de amplasament. Unii au construit mai bine, alții mai prost. Curtea nu are fundațiile la același nivel, în anumite zone ai fundații de până la o jumătate de metru, un metru, în alte locuri de până la un metru și jumate, doi. Sunt niște straturi de istorie. Plus că cercetarea noastră a dus la descoperirea unor elemente noi, am descoperit un zid foarte vechi, de secol al XIV-lea, am descoperit o nouă fază de piloni, necunoscută. Un zid din cărămidă cu niște piloni de cărămidă care au fost înglobati în ceea ce a construit Mircea Ciobanu”.

curtea, veche
„Am descoperit un zid foarte vechi, de secol al XIV-lea, am descoperit o nouă fază de piloni, necunoscută”, Foto credit MMB.
MMB are de recuperat sute de mii de lei de la Compania Municipală pentru servicii de arhelogie”

Arheolog Theodor Ignat, MMB: “Proiectul inițial de restaurare și punere în valoare îngloba toată Curtea Veche; partea bună este că punea sub acoperiș niște pereți, niște elemente de zidărie care până atunci au stat expuse vremii. Imaginați-vă că ne-a luat vreo 5-6 luni ca să-i convingem pe cei de Compania Municipală că ceea ce facem noi, arheologii, este important și relevant și că îi ajută și pe ei. Compania Municipală care s-a ocupat de consolidări este în faliment acum, iar MMB are de recuperat sute de mii de lei de la ei pentru serviciile noastre de acolo de arheologie, pentru că ei nu au avut buget pentru asta. Normal că nu aveau buget, pentru că nu au luat în calcul faptul că vor fi necesari un an jumate doi, dacă nu chiar trei, ani numai de cercetare arheologică”.

CURTEA, VECHE
Foto credit MMB.
Era nevoie de forță de muncă; pământul a fost cărat cu roaba, roaba aceea s-a plimbat kilometri la Curtea Veche”

Arheolog Theodor Ignat, MMB: “Imaginați-vă ce înseamnă trei mii și ceva de mp de șantier arheologic săpați la cazma și cu truela. Noi cu asta săpăm, cu truela (truela este o mistrie mică pentru arheologie, cu mâner de lemn și lamă din oțel, n.n). Am fost doi arheologi pe șantier; la ce să meargă o armată de arheologi dacă nu are cine să sape greul? N-am o problemă să sap, am săpat mii de metri cubi în ultimii 20 de ani, dar pe un șantier care durează trei ani, e mai greu. Este nevoie de forță de muncă, pământul era cărat cu roaba, în condițiile în care le-am spus de la bun început cumpărați o bandă din aceea care transportă pământul, ca să nu mai plimbăm roaba kilometri întregi. Deasupra bolților Palatului Voievodal a fost turnată o placă de beton; au fost mai multe, groase de 25 de cm, care au fost tăiate și sub ele a fost descoperit foarte mult pământ de la Curtea Veche, cu cioburi în el. Pământul acela foarte mult a fost scos la roaba. Evident că nu puteai să pui un utilaj acolo, că nu permiteau bolțile, dar nici să-l scoți la roabă”.

CURTEA, VECHE
Foto credit MMB.
Am descoperit ziduri, tehnici de construcție, ceramică; pe lângă acestea am descoperit două complexe mai vechi, două urme mai vechi”

Arheolog Theodor Ignat, MMB: “Descoperirile sunt importante pentru că, spre deosebire de cei care au cercetat înaintea noastră, scopul nostru, cumva impus de lege, a fost ca la orice monument istoric care este și sit arheologic să se facă cercetare integrală pe toată suprafața proiectului, adică în aproape toată Curtea Veche. Are 3000 și ceva de mp, este enorm. Arheologi am fost trei și apoi doi. Suntem relativ puțini. În Biroul de Arheologie Preventivă și Sistematică a MMB lucrează 6 oameni. Și mai există un birou de istorie antică și medievală unde mai sunt încă 4. (..) Am descoperit ziduri, tehnici de construcție, ceramică, pe lângă asta am descoperit două complexe mai vechi, două urme mai vechi, un bordei din secolele VI-VII, un cuptor foarte frumos păstrat, cu vălătuci înăuntru, un vas și un alt cuptor plin cu vase, datat generic între secolele VIII- XI, ceea ce noi numim Cultura Dridu, i s-a mai spus și cultura veche românească. Oamenii de atunci nici nu au legătură cu Bucureștiul, orașul nu exista pe vremea aceea nici măcar în plan”.

curtea, veche
Palatul Voievodal undeva in viitor. Proiectul de arhitectura a fost realizat de SC Polarh Design. Foto credit SC Polarh Design.
Bucureștiul medieval își arunca conținutul oalei de noapte în stradă, descoperim frecvent acest tip de vas”

Arheolog Theodor Ignat, MMB: “Canalizarea a fost introdusă destul de târziu și apa a fost adusă târziu, spre secolul al XVIII-lea. Atunci încep să-și pună bucureștenii problema canalizării, a resturilor menajere, pentru Bucureștiul medieval, ca toate orașele medievale, era un loc cu mirosuri neplăcute din cauza lipsei canalizarii. Erau focare de infecție, vasele erau deversate direct în stradă. Noi descoperim frecvent un anumit tip de vas, se numește oală de noapte. E un vas care arată ca un ghivechi ceva mai mare și este foarte deschis la gură. Mi-am imaginat cum ar fi putut susține greutatea cuiva. Ei bine, nu. Oala se punea într-o încăpere sub o placă de lemn în care era dată o gaură. Nu te așezai direct pe vas, ci pe o bucată de lemn iar vasul stătea dedesubt și era larg deschis la gură. După care, conținutul vasului îl aruncau în stradă. Fosele septice sunt o chestie târzie, de secol XVIII- XIX”.

han, curtea, veche
Curtea Veche era plină de hanuri, mallurile si hotelurile acelor vremuri. In imagine fotografie a Hanului Zlătari executata de Franz Dushnek in anul 1871. Sursa commons. wikimedia.org.
Nevoile fiziologice în perioada respectivă erau mult mai firesc acceptate, decât pudismul din ziua de azi”

B365. ro: Și Vodă ce făcea? Tot la oală?

La fel. Fix la fel. Să fim serioși, în lumea romană oamenii foloseau toaletele publice și împărțeau același burete pentru igienă. Era un lucru absolut normal, nevoile fiziologice în perioada respectivă erau mult mai firesc acceptate, decât pudismul din ziua de azi”.

Domnul Brâncoveanu a fost nu numai cel mai bogat bucureștean, ci cel mai bogat dintre toți oamenii care au trăit vreodată în această zonă a țării”

Arheolog Theodor Ignat, MMB: “Secvența stratigrafică începe prin secolul al XIV-lea cu o construcție ușor trapezoidală, o suprafață destul de mică, undeva la 160 mp, o construcție din cărămidă, ceea ce este neobișnuit pentru secolul al XIV-lea în zona asta, din care s-a mai păstrată fundația. Arată ca un turn dacă te uiți la planul ei; cât de înaltă a fost atunci când funcționa nu vom ști niciodată. Zidurile, fie de cărămidă, fie de piatră sau mixte, sunt o mică parte a cetății, pentru că restul construcției era din lemn. Brâncoveanu cred că a fost cel mai bogat om care-a trăit vreodată aici, pe pământurile acestea. Nu numai cel mai bogat bucureștean, cel mai bogat dintre toți oamenii care au trăit în această zonă a țării. Avuția lui era inimaginabilă. Pământul însemna putere, moșii, când stapâneai un teritioriu îl stăpîneai cu tot cu sate, cu oameni, care erau practic robii celui care deținea pămîntul”.

Foto credit MMB.

B365. ro: Care este elementul cel mai spectaculos din punct de vedere arheologic pe care l-ați descoperit?

Arheolog Theodor Ignat, MMB: “În decursul săpăturilor din anul 2018 și pînă în 2020 am descoperit două lucruri noi, necunoscute celor care au cercetat înaintea noastră. Probabil că ei le-au surprins dar nu le-au menționat nicăieri. Am găsit două faze noi în construcția Palatului Voievodal și încă nu am apucat să-l cercetăm pe tot, adică ce am cercetat până acum complet este zona beciurilor, a pivnițelor și o mică parte din zona de Est, cea dinspre biserica Sfântul Anton. Am plecat de acolo cercetând zona nordică, cea dinspre strada Soarelui, unde erau băile turcești”.

curtea, veche
In anii ’70 unele clădiri din Centrul Vechi au fost demolate ca să se facă săpături arheologice. Foto credit MMB.
curtea, veche
“Curtea Veche, așa cum arată ea astăzi, este bună parte produsul restaurării din anii ’70”. Foto credit MMB.
Curtea Veche este, în mare parte, produsul restaurării din anii ’70”

Arheolog Theodor Ignat, MMB: “Curtea Veche, așa cum arată ea astăzi, este bună parte produsul restaurării din anii ’70. Numai că restaurarea de atunci, din punctul nostru de vedere, nu a ținut cont de cele mai exigente rigori ale restaurării. Spre exemplu, ceea ce astăzi apare că fiind o loggie în fața Palatului Voievodal, cea dinspre Stradă Franceză, în fapt nu există. Noi nu am găsit niciun fel de dovadă că acolo ar fi fost vreo loggie. Toată zidăria aceea care este logia este construită în anii ’70. În mod normal, când se face o restaurare, a unui zid să zicem, se poate completa; adică se ia baza, fundația, sau cât s-a mai păstrat din ea și peste ea se mai înalță cu cărămidă nouă, demarcată frumos față de cea veche, încă puțin sau mai mult, depinde de ce vrea să pună în valoare cel care restaurează și face proiectul. Acolo la loggie am săpat până la fundație și nu am găsit nici măcar o sămânță din zidul loggiei”.

Foto credit MMB.
Foto credit MMB.
Avem porțiuni de zid în care se vede o secvență istorică într-un singur tablou și asta este fabulos”

B365. ro: Ce vor vedea turiștii străini atunci când muzeul se va redeschide? De ce este important Palatul Voievodal Curtea Veche?

Arheolog Theodor Ignat, MMB: “În primul rând este important ca arheologii să-și facă treaba, este important ca noi să terminăm cercetările, nu se mai lucrează din anul 2020. De ce? Proiectul se numește restaurare, consolidare și punere în valoare. Ca să poți să pui în valoare ceva trebuie să cunoști acel ceva. Fără să-l cunoști nu poți să-l pui în valoare, la adevăratul său potențial. Nu știi unde să plasezi o lumină, ca să conduci vizitatorul către un anumit subiect interesant. Nu știi să-l atragi. Vă dau un exemplu. În beciurile de la Curtea Veche, beciuri construite de Mircea Ciobanu inițial, am descoperit foarte multe refaceri. Avem ziduri de pe vremea lui Mircea Ciobanu, avem zidărie de secol XVII, XVIII, XIX și zidărie făcută după scoaterea la mezat a Curții Vechi. Și se vede, adică ai porțiuni de zid în care se vede toată această secvență istorică și asta este fabulos. Sunt toate în același perimetru de 2, 3 metri, ai un singur tablou. Nouă ne-a luat ceva vreme să ne prindem și să identificăm toate aceste diferențe, etape, să le atribuim, am făcut inclusiv datări cu radio carbon pe mortarele din ziduri, ca să aflăm cam cărei perioade aparțin. Indicii aveam pentru că au săpat niște oameni înaintea noastră, dar au avut parțial dreptate, unele lucruri nu sunt așa cum le-au văzut ei”.

curtea, veche
Stradă de lemn identificată pe strada Gabroveni, lângă zidul Curtii Domnesti. Foto credit MMB.
O analiză de carbon 14 pe mortare vechi de sute de ani costă 200-300 de euro

Arheolog Theodor Ignat, MMB: “Arheologii care au studiat Curtea Veche înainte de 1989 nu aveau la dispoziție tehnologia pe care o avem astăzi. Adică să faci analiză de carbon 14 pe mortare este o chestie relativ nouă. O probă de radio carbon costă undeva la 200-300 de euro. O probă. Noi am luat 6 sau 7 probe, din nefericire nu au ieșit toate, nu au avut suficiente elemente pentru datare. Cheltuielile le-a acoperit IFIN, printr-o colaborare pe care MMB o are cu Instititul de Fizică Nucleară de la Măgurele. Prin faptul că ne știm și suntem prieteni de ani de zile, li s-a părut important și interesant ce am descoperit. Vom publica rezultatele împreună. Esența colaborărilor noastre, câștigul tututor este faptul că iese un articol bun și că ajungem să spunem lucruri concrete, cu dovezi în spate”.

CURTEA, VECHE
Fază constructivă la Curtea Veche. Lemnul apare in fundația zidurilor, in formă de piloți de lemn, bătuți dens cu scopul de a compacta solul de lut nisipos. Foto credit MMB.
Hanurile din jurul Curții Vechi erau mallurile acelor timpuri”

B365. ro: Cum va arăta proiectul final Palatul Voievodal Curtea Veche?

Arheolog Theodor Ignat, MMB: “Va avea o expoziție de bază care va pune în valoare toate descoperirile, nu doar pe cele de la Curtea Veche, ci aproape toate descoperirile din Centrul Vechi al Bucureștiului. Centrul Vechi care se poate confunda cu vechiul perimetru al Curții. Vor fi expuse toate descoperirile de pe Smârdan, Gabroveni, Lipscani, Șelari, Sfântul Dumitru, sunt descoperiri absolut fantastice din punct de vedere științific, și rolul nostru este să le punem într-o cheie interesantă pentru public. S-au descoperit urme de prăvălii, sunt date pe care noi arheologii le extragem despre viața și, mai ales, despre economia din acea perioadă. În jurul Curții Vechi s-au dezvoltat nenumărate hanuri care erau mallurile de atunci, locul unde toată lumea se ducea pentru absolut orice avea nevoie, pentru că găsea marfă diferită, venită din toată lumea, și putea să vândă marfă care ajungea în toată lumea. Harurile ofereau cazare negustorilor și călătorilor, dar erau închise pentru ca marfa să nu fie furată, erau foarte sigure. Până la Hanul Lui Manuc, hanurile din București nu aveau ferestre la exterior, nu puteai să intri, era o singură poartă păzită foarte bine, pentru că hanul garanta cumva negustorului că marfa lui este protejată”.

Biserica Greci. Litografie după desenul lui Auguste Rafftet, 1837. Foto credit facebook Curtea Veche. Hanul si Biserica grecilor, a lui Ghiorma Banul, era amplasată pe spatiul cuprins intre Ulița Mare ( Lipscani) si strada Stavropolos.
Foto credit MMB.
hanul, stavropoleos
Hanul si Biserica Stavropoleos in anul 1856. Fotografie istorică de Ludwig Angerer.
Speranța mea este că proiectul va fi continuat și va fi făcut cu o firmă privată, pentru că o firmă privată poate fi trasă la răspundere mult mai eficient și mai coercitiv”

B365. ro: Ce vești mai aveți de la PMB? Credeți că se va relua șantierul, Palatul Voievodal Curtea Veche va fi redat orașului?

Arheolog Theodor Ignat, MMB: “În urmă cu ceva timp am primit un telefon din partea unui domn de la Primărie, de la Direcția de Investiții, care cauta diriginți de șantier pe diferite componente ale proiectului Curtea Veche. Căutau unul pe arheologie; le-am spus că nu există așa ceva. Arheologul conduce științific cercetarea dar nu este diriginte. A fost un semnal că PMB ia în calcul reluarea proiectului. Am citit că PMB încearcă să acceseze niște fonduri prin PNRR și, dacă am înțeles bine, banii sunt pentru etapa de consolidare și restaurare, dar nu am auzit nimic despre construirea noului muzeu. Speranța mea este că proiectul va fi continuat și va fi făcut cu o firmă privată, pentru că o firmă privată poate fi trasă la răspundere mult mai eficient și mai coercitiv decât o firmă despre care nu se știe dacă este privată, dacă e de stat, dacă are autonomie, dacă n-are. Asta au fost companiile municipale: niște struțo-cămile. Nimeni nu a știut niciodată care este adevăratul lor statut și în fața cui răspund”.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

 

 

Cookies