ANAF a identificat o fraudă de peste 18 milioane de lei în domeniul reciclării de ambalaje, în urma unui control la o firmă din București.
ANAF a descoperit o fraudă de peste 18,4 milioane de lei în domeniul reciclării de ambalaje, în urma unui control efectuat la o firmă din București. Aceasta era activă în colectarea și valorificarea deșeurilor.
Inspectorii antifraudă au identificat un mecanism complex de tranzacții fictive derulate printr-o rețea de nouă firme fără activitate reală, utilizate pentru diminuarea obligațiilor fiscale și deducerea ilegală de TVA și impozit pe profit, potrvit News.ro.
O parte semnificativă din sumele obținute a fost folosită în scop personal de administratori, inclusiv pentru achiziția unui autoturism de lux în valoare de 487.500 de euro.
”În urma analizelor complexe de risc fiscal şi a acţiunilor de control desfăşurate de inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF a fost identificat un mecanism de fraudare a bugetului de stat utilizat de o societate comercială din București, activă în domeniul colectării, reciclării și valorificării deșeurilor de ambalaje.
Prejudiciul estimat cauzat bugetului general consolidat al statului se ridică la 18,41 milioane de lei, reprezentând impozit pe profit și TVA sustrase de la plată prin utilizarea unui circuit fictiv de tranzacţii comerciale, a transmis ANAF.
În perioada 2023–2025, societatea verificată a încasat peste 53,25 milioane de lei de la diverși beneficiari pentru servicii aparent legitime de colectare şi reciclare a deşeurilor. Verificările antifraudă au evidențiat însă că, în anul 2025, operatorul economic a introdus în evidențele contabile facturi fictive emise de o rețea formată din nouă societăți fără activitate economică reală, în scopul diminuării obligaţiilor fiscale și al deducerii nelegale de cheltuieli și TVA, inclusiv prin aplicarea nelegală a mecanismului taxării inverse.
Societățile implicate în circuitul fraudulos funcționau exclusiv în relație cu beneficiarul verificat, șase dintre acestea fiind înființate în anul 2024 și declarate inactive în anul următor.
Aceste entități au fost utilizate pentru emiterea de facturi aferente unor operațiuni fictive privind achiziții de deșeuri și prestări de servicii precum sortare sau dezmembrare.
Inspectorii antifraudă au constatat că firmele respective nu dispuneau de infrastructura minim necesară desfășurării activităților declarate: nu aveau angajați, nu funcționau la sediile declarate, unele nu dețineau conturi bancare, iar logistica umană și materială era în fapt inexistentă, precizează ANAF.
Documentele prezentate pentru justificarea activităților desfășurate conțineau multiple elemente fictive, inclusiv procese-verbale și evidențe privind prestări de servicii atribuite unor persoane care nu au avut niciodată raporturi de muncă cu societățile implicate.
De asemenea, controlul antifraudă a evidențiat și lipsa documentelor tehnice obligatorii cu privire la procesarea deșeurilor, existența unor diferențe semnificative între cantitățile de deșeuri intrate și cele procesate, precum și inexistența echipamentelor și aplicațiilor informatice necesare activităților declarate.
Se pare că, peste 2 milioane de lei au fost retrași în numerar sau utilizați pentru cheltuieli personale. Suma de 10.437.600 de lei transferați în perioada 2024–2025 către una dintre firmele furnizoare a fost disimulată prin retrageri succesive efectuate prin conturi aparținând unor persoane fizice.
Potrivit sursei citate, în cadrul verificărilor a fost identificată achiziția unui autoturism de lux în valoare de 487.500 de euro, efectuată din fondurile rezultate din activitatea infracțională.
Pentru recuperarea prejudiciului și prevenirea sustragerii de la executarea obligațiilor fiscale, inspectorii antifraudă au instituit măsuri asigurătorii asupra patrimoniului societății, anterior finalizării acțiunii de control, vizând un teren intravilan în suprafață de 1.065 mp situat în București, două autoturisme și conturile bancare ale societății. Având în vedere aspectele constatate, DGAF va sesiza organele de urmărire penală competente, a mai precizat ANAF.