Vandalism la metrou. Cum explică Metrorex mâzgălelile de pe trenuri

Deşi iniţial se axau pe inscripţionarea trenurilor vechi de metrou, grafferii nu au omis nici unităţile tip Bombardier. Astfel, chiar şi trenurile noi, pentru care Metrorex a plătit peste 4 milioane de euro pe bucată, au ajuns să fie mâzgălite de pseudo-artişti urbani. Însă, în locul unor graffiti-uri care să transmită anumite mesaje, în interiorul vagoanelor de metrou din trenurile tip Bombardier au apărut diverse hieroglife, care reprezintă mai mult acte de vandalism şi nicidecum o formă de artă urbană.

În ciuda faptului că toate trenurile tip Bombardier sunt păzite de agenţi de securitate, vigilenţa paznicilor este adesea înşelată de grafferi care reuşesc să îşi lase amprenta pe aceste mijloace de transport în comun. Potrivit oficialilor Metrorex, în toate trenurile tip Bombardier sunt câte doi paznici. Aceştia spun că agenţii de securitate trebuie să asigure paza de la un capăt la celălalt al trenului de metrou, pe o distanţă de circa 114 metri şi, chiar dacă, de obicei, paznicii patrulează, unii grafferi le distrag atenţia, cerându-le anumite informaţii, în timp ce colegii lor de breaslă îşi lasă amprenta pe vagoanele trenurilor.

„Deşi există nenumărate motive pentru care putem considera graffiti-ul ca fiind o formă inedită şi modernă de artă, în ciuda originilor ilegale, nu putem trece cu vederea latura dăunătoare. În ciuda faptului că unele mesaje sunt pertinente, există tendinţa de a se folosi un limbaj inadecvat. Graffiti-ul poate fi, cu siguranţă, privit din multe puncte de vedere. Ne putem aştepta să-l admirăm în muzee, iar atâta timp cât nu îl găsim în spaţii nepermise, îl putem accepta ca pe o formă de artă. Totuşi, în ceea ce priveşte fenomenul ilegal „graffitti în metrou”, din păcate legislaţia noastră este foarte permisivă, astfel încât şi persoanele care sunt prinse in flagrant se pare că nu pot fi trase la răspundere„, a declarat, pentru B365.ro, Evelyn Croitoru, specialist Relaţii Publice în cadrul Serviciului Cabinet Director General şi Relaţii Publice din cadrul Metrorex.

Fenomenele de acest gen nu sunt o necunoscută pentru călătorii din subteranul bucureştean.

În urmă cu circa trei ani, doi grafferi au demonstrat, printr-un videoclip postat pe Youtube, că pot mâzgăli nestingherit vagoanele trenurilor de metrou, chiar în timpul programului de circulaţie, fără a fi împiedicaţi de paznici sau de ceilalţi călători.

Potrivit reprezentantei Metrorex, până în prezent, au fost prinse mici grupuri de astfel de „artişti „. Vinovaţii au fost predaţi oamenilor legii, care i-au identificat şi i-au amendat, dar nu au putut face mai mult.

În urma lor au rămas, însă, de multe ori, mâzgălelile, care a fost trecute pe ştatul de plată al companiei de pază. „Facem eforturi deosebite pentru contracararea acestui fenomen. Au loc operaţiuni de degraffitizare a ramelor pe suprafeţele vitrate. De asemenea, în cadrul contractului încheiat cu firma de pază s-au suplimentat posturile de pază a obiectivelor din metrou. Firma este răspunzătoare pentru orice revopsiri cu graffitti ale ramelor, suportând pe propria cheltuială operaţiunile de eliminare a efectelor acestora. Toate acestea presupun eforturi financiare deosebite, suportate de compania de pază, cu scopul de a preîntâmpina, pe cât este posibil, actele de vandalism şi incidentele de orice natură„, mai spune Evelyn Croitoru.

În încercarea de a reduce vandalismul, dar şi pentru a susţine arta urbană, Metrorex, în parteneriat cu Apa Nova, a organizat, în martie, de Ziua Internaţională a Apei, un eveniment dedicat artei urbane. În cadrul acestei acţiuni, o garnitură de şase vagoane, care circulă pe linia M3 Preciziei – Anghel Saligny, a fost transformată complet într-un manifest urban dedicat resurselor de apă. La cea mai amplă operaţiune de artă urbană iniţiată de Apa Nova Bucureşti, în parteneriat cu Metrorex şi Centrul de Informare ONU, au participat artişti grafferi din întreaga ţară, care au transmis un mesaj de sensibilizare publicului călător cu privire la importanţa resurselor de apă şi necesitatea protejării acestora. „Considerăm că o atitudine mai nuanţată este mai potrivită. Astfel este descurajat vandalismul de rând şi artiştii sunt încurajaţi să îşi facă treaba nestingheriţi şi să producă artă, fără să se teamă că ar putea fi prinşi sau arestaţi pentru vandalism sau încălcarea proprietăţii private. Probabil că aceasta ar fi soluţia şi pentru viitor, pentru ca aceia care sunt preocupaţi de graffiti să-şi realizeze desenele în voie, fără a strica bunuri ale instituţiei, precum trenurile de metrou. Bineînţeles, vandalismul nu va putea fi definitiv stopat, dar în mod sigur el va fi redus semnificativ prin punerea la dispoziţie a unor spaţii speciale. Să nu uităm că impresionismul, simbolismul sau dadaismul, înainte de a fi „arte” au fost hulite, discreditate sau chiar interzise. Cine ştie dacă nu îl vom cita vreodată în academii pe Banksy – unul dintre cei mai cunoscuţi artişti graffiti – care spune că, pentru trecătorul grăbit, efectul graffiti este ca aşteptatul autobuzului, nu este niciodată plictisitor pentru că te simţi ca la o petrecere unde toată lumea este invitată, nu numai agenţii imobiliari şi magnaţii„, a conchis Evelyn Croitoru. 

Sursa foto poziţiile 8-11: Bucharest Business