Cum de e posibil să crească un mall în curtea Palatului Știrbey, bijuteria de pe Calea Victoriei. Jocul se mută la Nicușor Dan

Este un reper cultural pentru București, în mod special pentru faimoasa Cale a Victoriei. Un simbol al unei mari familii boierești. O bijuterie arhitecturală. O clădire care face parte din Patrimoniul cultural național. De vreo 200 de ani, trei generații de Știrbey au extins, îmbogățit și înfrumusețat Palatul, până când l-a cumpărat omul de afaceri Ovidiu Popescu. Acesta intenționa să restaureze clădirea și s-o includă într-un proiect mai amplu cu o investiție de 120 de milioane de euro. De fapt, interesul său major era să pună mâna pe grădina Palatului și să ridice acolo un mall. În prezent, dacă va fi sau nu mall sau bloc înalt lângă reședința Știrbey, depinde de semnătura primarului Nicușor Dan. B365 își face un obiectiv editorial și o misiune din protejarea patrimoniului orașului București.

Între anii 1947 și 1948, pe Palatul boierilor Știrbey pun mâna comuniștii și îl declară proprietatea poporului, adică proprietatea tuturor și a nimănui. Câțiva ani stă închis și este jefuit de toate bogățiile din faimoasele saloane de bal. Dispare pina si vinul din pivnite, sute de mii de sticle cu vin scump. Din 1954, ansamblul funcționează drept Muzeul de Artă Populară, iar din 1980, imobilul va trece în administrația Muzeului de Artă al RSR. În 1982 se deschide Muzeul Ceramicii și Sticlei care va funcționa până în 1994.

Cum a reușit afaceristul Popescu să demoleze anexele Palatului Știrbey ca să pună mâna pe teren

Între 1994-2004, Palatul a fost abandonat fiind în curs de retrocedare. Statul n-a ridicat un deget ca să-l cumpere. Moștenitorii familiei, baronul Jakob Kripp, soțul nepoatei prințesei Maria Știrbey și Ileana Kripp (cea care a moștenit și domeniile viticole Drăgășani) vând impozanta clădire omului de afaceri Ovidiu Popescu, pentru suma de 11 milioane de euro. După sute de ani, urmașii boierilor Știrbey renunță la clădirea în care strămoșii lor au făcut istorie. Ovidiu Popescu vrea să ridice rapid un mall în grădina din spatele palatului și obține, în același timp, de la Ministerul Culturii declasarea clădirii fostei Administrații a Domeniilor Știrbey de pe Lista Monumentelor istorice de clasa A, pentru a putea să demoleze construcția. Exact asta face, cu voia Statului Român. Demolează tot! Gata, în sfârșit are terenul viran pe care se poate apuca de ridicarea mall-ului, dacă știe să obțină aprobările. N-a mai apucat, deoarece a murit în America de cancer.

Care este “schema” prin care rechinii imobiliari șterg trecutul orașului și pun patrimoniul la pământ

Când Ovidiu Popescu a dărâmat dependințele palatului, grajdurile și sediile nenumăratelor afaceri pe care le aveau boierii, arhitectul Adrian-Florin-Bălteanu a făcut fotografii, a urmărit subiectul și a publicat un studiu. Era revoltat.

Adrian Bălteanu: “Alte demolări în București! Au găsit o nouă formulă ca să șteargă trecutul de pe Calea Victoriei. Monumentele devin paravane pentru construcții ilegale, amplasate în spatele lor. Terenul pe care este amplasat monumentul – parte indivizibilă a monumentului istoric conform legii de protecție a Patrimoniului Cultural (Legea 422/2001) este acum dedicat unei efervescente speculații imobiliare. Turnuri sau construcții, cu amprenta mare la sol se ridică alături de monumente istorice, în majoritatea cazurilor fiind sacrificate construcții la fel de prețioase ca monumentul însuși. Această activitate, care datează din anii postrevoluționari cu ecranul de sticlă mult criticat al Bancorexului a continuat cu butaforia care reeditează corpul întrării în primul Teatru Național al României, care parcă ar trebui să țină piept și să disculpe inserția monstruoasei fațade de sticlă a hotelului Novotel. După acest moment s-a trecut la distrugerea propriu-zisă a monumentelor. Catedrala Sfântul Iosif este aproape anulată de vecinătatea cu o monstruoasă construcție, iar Palatul Știrbei participă la același scenariu, dacă este să ne luăm după eliberarea prin demolări masive a construcțiilor care se aflau pe terenul din spatele său”. Însă, cu toate protestele ong-urile, ce-a dărâmat Popescu, dărâmat rămâne.

Din anul 2011, Palatul Știrbey devine Palatul Popescu Junior. Vă mai amintiți de Grădina Eden?

În 2011, clădirea este preluată de domnul Popescu junior, întrucât Popescu senior decedează. Poate ați auzit de Popescu Junior, a devenit celebru când pe Lacul Snagov a reușit să spulbere cu șalupa lui “Săgeata Neagră” o barcă în care se aflau șapte persoane. Una a decedat, celelalte au fost rănite. Popescu Junior nu mai face nicio investiție în moștenirea primită de la tatăl sau, unde mai pui că apare și o anchetă DNA și lucrurile se complică. Are o idee însă, că tot avea ditamai terenul și pierdea bani. Să deschidă terasa Eden, că era teren viran acolo, după demolările făcute de tatăl sau. Vreme de doi ani, hipsterii din București au băut bere la Eden, un loc retras, o grădina uriașă în care tinerii veneau să citească, să se legene în hamac, să se pupe, fără să știe prea bine istoria locului.

2015: Primarul Andrei Chiliman, vizat într-un dosar pentru abuz în serviciu pentru că a aprobat demolările

În anul 2015, arhitectul șef al capitalei a emis un aviz preliminar proiectului care prevedea construcția unui mall, spații de birouri și locuințe. Sar din nou ONG-urile ca arse, mai zice câte ceva și societatea civilă, iese scandal, lucrurile se opresc. În 2018, Andrei Chiliman, fostul primar al sectorului 1 era vizat într-un dosar de abuz în serviciu pentru că a autorizat demolarea unor anexe ale palatului. În 2019, firma israeliană Hagag cumpără reședința boierilor de altădată cu suma de 10 milioane de euro. În timpul stării de urgență de la începutul pandemiei, Hagag prin Victoria H Galleries SRL reactivează proiectul imobiliar. În mai 2020, PMB reia dezbaterea proiectului în perioada 22 mai-12 iunie 2020. În acest moment, firma israeliană are aprobat proiectul pentru consolidarea și reabilitarea clădirii centrale, dar nu și pentru ridicarea mall-ului din grădina, sau ce-o fi. Va urma.

Va urma