Cum avem grijă de sănătatea creierului în aceste vremuri tulburi. Secretul bunăstării psihologice spus chiar de un doctor neurolog

Trăim niște vremuri tulburi și normalitatea dinainte de pandemie a ajuns să fie ușor ușor uitată. Mai mult, specialiștii spun că ne paște o adevărată criză în privința sănătății mintale. Noi am vorbit cu un doctor neurolog care ne-a arătat ce avem de făcut pentru a avea grijă de sănătatea creierului nostru, mai ales în perioadele strasante și aglomerate. Secretul bunăstării psihologice nu este atât de secretos pe cât ar putea să pară, însă trebuie să fim atenți la câteva detalii importante.

A ne păstra sănătatea creierului nostru, motorul în spatele căruia funcționează tot organismul, este ceva ce trebuie sa ne preocupe zi de zi. Indiferent de vârstă, sănătatea acestui organ deosebit de important poate fi influențată de situația socială, personală, financiară sau de diferitele abuzuri pe care le facem asupra noastră. Fie că este vorba de muncă, vicii sau lipsa somnului, orice exces ne poate deteriora sănătatea mintală.

Sănătatea creierului merge mână în mână activitățile pe care le facem

Orice lucru pe care îl facem sau gândim ne poate afecta sănătatea creierului, spun specialiștii. Afecțiunile neurologice sunt multiple și sunt influențate în primul rând de stilul nostru de viață. Consumul excesiv de alcool sau droguri, lipsa somnului și lipsa activităților fizice au un impact major asupra noastră.

„Bunăstarea psihologică este centrală unei vieți sănătoase, deoarece riscul de activități dăunătoare sănătății precum fumatul, alimentația nepotrivită, lipsa activității fizice, consumul excesiv de alcool sau droguri este mai mare la oamenii care prezintă diverse afecțiuni de natură psihică”, explică medicul neurolog Mihai Radu Ionescu de la clinica Neuroaxis.

Mai mult, un stil de viata dezechilibrat poate conduce și la afecțiuni cardio-vasculare, metabolice și endocrine, ceea ce își poate găsi apoi efectul într-o serie de afecțiuni neurologice secundare precum accidente vasculare cerebrale ischemice sau hemoragice, encefalopatii metabolice și toxice, degradarea cognitivă precoce, etc.

Ce este dăunător, productiv sau doar un mit

Un prim pas de luat în calcul este reglarea somnului. Experții recomandă o durată de somn standard: între 7 ore și 9 ore.

„Orarul de somn este ghidat de norme sociale în mare majoritate, nu există dovezi clare în afectarea sănătății în funcție de orele de somn atât timp cât durata totală este păstrată”, ne-a explicat neurologul.

Alimentația nu trebuie să fie neglijată

Medicul Mihai Radu Ionescu mai spune că un „creier sănătos” este rezultatul unei alimentații ce promovează un sistem cardiovascular sănătos. Atât timp cât avem o inimă „puternică”, vom avea și un creier pe măsură, mai ales că acest organ este extrem de vascularizat.

„Conform recomandărilor alimentare actuale trebuie urmărită evitarea consumului de grăsimi saturate în exces și de produse animale precum și a consumului excesiv de sare sau zahăruri simple. Toate aceste alimente trebuie consumate cu respectarea necesarului caloric zilnic pentru a ne menține o greutate optimă, deoarece greutatea în plus este înalt asociată cu risc cardiovascular crescut precum și multiple afecțiuni neurologice secundare”, a mai explicat neurologul.

Astfel, ar trebui să punem accent pe consumul ridicat de legume și fructe proaspete, grăsimi polinesaturate precum uleiul de măsline, peștele, oleginoasele (migdale sau nuci), cereale și paste integrale sau brânzeturi slabe. Doctorul mai spune că multe din aceste obiceiuri alimentare sunt larg întâlnite în bazinul Mării Mediterane de unde și actuala recomandată «dietă mediteraneană».

Ce spun studiile de specialitate privind corelația dintre depresie, anxietate și mâncarea nesănătoasă

Un studiu publicat de Harvard Health Publishing corelează depresia și anxietatea cu mâncarea nesănătoasă de tip junk food sau fast food. Astfel, 95% din serotonina noastră este produsă în tractul gastro-intestinal care este legat în mod direct de sute de milioane de celule nervoase.

Fluturii din stomac nu sunt un mit

Sistemul digestiv nu ajută doar la digerarea alimentelor, dar și la ghidarea emoțiilor, spune publicația. Mai multe studii care compară diferite diete tradiționale, precum cea mediteraneană sau cea japoneză, cu cea „occidentală”, arată că riscul depresiei este de la 25% la 35% mai scăzut pentru cei cu o alimentație „tradițională”.

Oamenii de știință ai Organizației Mondiale a Sănătății spun că în următorii 10 ani depresia ar putea ajunge una dintre cele mai importante preocupări în domeniul sănătății și că este în mod direct legată de dietele existente într-o societate. Dieta mediteraneană poate reduce riscul apariției depresiei cu până la 32% și în 2019 au existat aproape 60 de studii care legau problemele mentale de lipsa unei alimentații bogate în ulei de măsline, alune, pește, legume proaspete, fructe.

Sportul, la fel de important

De asemenea, doctorul Mihai Radu Ionescu mai pune accent și pe rezultatele categorice ale sportului pentru sănătatea creierului.

„Joculețele, integramele, sudoku au beneficii în continuare dubitabile asupra sănătății creierului pe termen lung. Activitatea fizică regulată și sportul efectuat ca o parte integrantă a vieții are dovezi extrem de solide că promovează un creier sănătos cu vase sănătoase. Riscul de accidente vasculae și de tulburare cognitivă este diminuat și există dovezi ale unor beneficii aparent directe asupra memoriei.”, ne-a ma explicat Mihai Radu Ionescu.

Studiile realizate de The Royal College of Psychiatrists din Londra arată cum există dovezi ce pot reduce simptomele de depresie sau anxietate cu 20-30% prin intermediul sportului. Pe de altă parte, adulții care fac sport zilnic au cu 20-30% mai puține șanse să dezvolte demență sau alte forme de degradări cognitive la bătrânețe, așa că încercați să faceți mișcare.

Cum ne afectează tutunul și alcoolul sănătatea creierului?

„Tutunul a fost cert demonstrat ca un factor de risc cardiovascular major și fără vreun rol în cadrul unei vieți sănătoase, astfel este un obicei ce trebuie evitat cu desăvârșire.

Prin efectele sale extrem de nefaste asupra sistemului cardiovascular tutunul duce la accidente vasculare cerebrale ischemice, hemoragie cerebrală, creșterea riscului de tulburare cognitivă precoce, precum și creșterea mortalității din orice cauză”, explică medicul neurolog Mihai Radu Ionescu.

Și alcoolul este, alături de tutun, un viciu cu factor de risc pentru multiple afecțiuni cardiace și vasculare care pot duce la afecțiuni neurologice extrem de grave. Printre ele se numără pierderea capacității de mers și al echilibrului, crize epileptice, tulburări cognitive și de memorie extrem de grave.

„Există totuși studii care indică că în cantități foarte mici alcoolul ar putea scădea riscul de anumite afecțiuni cardiace. Merită menționat că există încă discuții la nivelul comunității științifice dacă acel beneficiu dovedit pentru cantități mici este rezultatul unor vicii ale studiilor sau este un beneficiu real al consumului de alcool în cantități foarte mici”, mai spune neurologul.