Lipsa proiectelor în vederea combaterii poluării din București din ultimii ani a dus la începerea procedurilor juridice de către Uniunea Europeană, proceduri care pot ajunge la amenzi de ordinul milioanelor de euro, suportate din bugetul public. Astfel, noua conducere a Capitalei este obligată să ia cât mai curând măsuri pentru a evita sancțiunile venite de la Bruxelles. În acest sens am discutat cu Florin Melciu, consilier general al CGMB, primvicepreședinte al Filialei Sector 4 a PNL și Președinte al Comisiei de Transport și Mobilitate Urbană S.A, cel care va coordona inițierea și implementarea proiectelor menite să reducă semnificativ poluarea din oraș.
Problema poluării în București este pe cât de prezentă și de presantă, pe atât de ignorată de autorități până acum. Cu toate acestea, dacă o ignorăm, problema nu dispare, ci devine mai gravă, dovadă fiind demersurile juridice de infringement pentru poluare începute de Uniunea Europeană, care acuză autoritățile locale de la București de lipsa demarării unor initiative verificabile cu efecte cuantificabile in ceea ce priveste reducerea emisiilor poluante din oras.
În campania electorală, problema a fost pe agenda tuturor candidaților, cu promisiuni de soluții rapide și efiiente. am vorbit cu unul dintre consilierii generali ai Capitalei. Florin Melciu (PNL) vorbește, printre alele, despre servicii de carsharing și modernizarea și reabilitarea parcului auto al Societății de Transport București.
Probabil măsura cea mai la îndemâna autorităților actuale o reprezintă recondiționarea autobuzelor vechi de tip Citaro, și aducerea acestora la standardul de poluare Euro 6. Astfel, STB ar reduce considerabil amprenta de dioxid de carbon pe care o produce actuala flotă.
„În acest moment, 70% din autobuzele STB sunt Mercedes Citaro, generația 2005, cu standarde de poluare Euro 3 și Euro 4. Conversia acestora pe CNG ar reduce categoric emisiile din Capitală și ar costa mult mai puțin decât achiziția altor autobuze. Prin recondiționarea parcului auto STB s-ar economisi 60% din bugetul pe combustibil și s-ar reduce poluarea acestor autobuze 95%. Sunt bugetate aceste schimbări la Administrația Fondului de Mediu, este vorba de circa 550 de autobuze ce ar urma să fie reabilitate din fonduri europene. Direcțiile acestui proiect au fost trasate, sperăm să putem să ne ținem de ele.”
Dotarea autobuzelor cu instalații pe CNG (Compressed Natural Gas – Gaz Natural Comprimat) ar aduce avantaje evidente – emisiile de CO2 sunt reduse cu până la 95% în comparație cu motoarele Euro3/4. Mai mult, emisiile poluante ale unui autobuz Mercedes-Benz Citaro, aflat în flota actuală, de exemplu, pot fi reduse cu peste 95%. De asemenea, conversia parcului auto costă cu 70% mai puțin decât achiziția unor autobuze noi.
„Acest proces este unul mai complicat”, spune Melciu, „deoarece este nevoie de eforturi coordonate din mai multe părți”. Fluidizarea va viza înainte de toate zonele importante ale Bucureștiului, precum școlile, spitalele etc.
Monitorizarea Cailor de Acces in Bucuresti, este un alt proiect care va avea drept scop realizarea unei baze de date cu informații obtinute în timp real, care vor ajuta la determinarea principalelor cauze de poluare din oraș. Realizarea parcărilor este de asemenea un mod de a elimina din mașinile care sufocă locuitorii – „În patrimoniul Capitalei se află destule terenuri unde se pot construi atât parcări subterane, cât si parcări supraterane.”
Taxarea autovehiculelor care doresc sa acceseze căile rutiere din zona centrală este o măsură care poate direcționa oamenii spre mijloacele de transport în comun și totodată să reducă emisiile de dioxid de carbon. „Acest proiect poate fi inclus in Proiectul de Monitorizare a Căilor de Acces in București” spune Melciu. „Acest proiect va elimina și mașinile parcate pe trotuarele din centrul Capitalei și va permite mijloacelor de transport în comun să circule mult mai rapid, fără să fie nevoite să stea în traficul infernal”.
Carsharing-ul, proiectat să fie utilizat ca un serviciu de transport intermodal, complementar sistemelor de transport public disponibile in prezent, dar și bikesharing-ul, un sistem centralizat de transport nepoluant cu ajutorul bicicletelor, pentru limitarea si scaderea poluarii din mediul urban, reprezintă două ramuri pe care actuala administrație dorește să le folosească pe cât posibil. Momentan însă, nu putem vorbi despre un plan alcătuit cap-coadă.
„Este nevoie de analiza situației împreună cu membrii comisiilor, luăm serios în calcul un parteneriat public-privat în acest context, consider că trebuie pus în dezbatere cât se poate de repede acest domeniu. Eu aș susține un parteneriat cu o firmă privată din domeniu, deoarece privatul gestionează bine această piață, nu consider că este necesară o capitalizare cu companii locale, cum s-a întâmplat în vechea administrație”.
Aceste prime proiecte vor fi supuse dezbaterilor și aprobării Consiliului General al Municipiului București.