Cum arată viitorul, când prezentul e dominat de războaie, cataclisme, crize? Arhitecții bucureșteni propun ACUM-AICI-ACOLO, un proiect care a ajuns la Expoziția Internațională de Arhitectură de la Veneția

În urma unui concurs național, proiectul “ACUM-AICI-ACOLO” a fost desemnat câștigător și reprezintă România la cea de-a 18-a ediție a Expoziției Internaționale de Arhitectură, Biennale di Venezia.

Evenimentul internațional de prestigiu invită țările lumii la un dialog cultural real și de mare amploare. România va fi prezentă cu câteva invenții extraordinare, astăzi uitate și niciodată puse in practică, cum este desalinizarea apei marine, inovația savantului Henri Coandă, adevarate soluții pentru nenumăratele crize pe care le trăiește astăzi omenirea.

Mai jos, interviu cu arh. Emil Ivănescu, curatorul și coordonatorul proiectului “ACUM-AICI-ACOLO” despre cum ar putea să arate Viitorul unei lumi care rămâne pe zi ce trece fără resurse, fără pace, fără idei și speranță.

Arhitecții români vin cu idei pentru “Laboratorul Viitorului-The Laboratory of The Future”

Criza sanitară, alimentară, energetică, a resurselor, criza de locuințe. Războaie, inflație, sărăcie, cataclisme, toate fac parte astăzi din prezentul omenirii. De ce avem nevoie ACUM și AICI, pâna când nu va fi prea târziu? La aceste întrebări răspunde proiectul arhitecților români, “ACUM-AICI-ACOLO”, realizat în parteneriat cu Muzeul Național Tehnic “Prof. Ing. Dimitrie Leonida”, reprezentat prin directorul său, Laura Albani.

Curatorul și coordonatorul proiectului este arh. Emil Ivănescu, iar din echipă mai fac parte Simina Filat, Cătălin Boerescu și Anca Păsărin.

Pornind de la tema Bienalei de Arhitectură de la Veneția din acest an, “Laboratorul Viitorului-The Laboratory of The Future”, arhitecții români au scos al iveală soluții inovatoare, sută la sută românești, care ar putea să schimbe viitorul omenirii.

“Toate chestiunile legate de echitate, rasă, speranță și teamă converg și fuzionează în Africa”.

Tema “Laboratorul Viitorului” este curatoriată de Lesley Lokko și are în centru continentul și universul Africa, în ipostaza de protagonist al viitorului.

“Există un loc pe această planetă unde toate chestiunile legate de echitate, rasă, speranță și teamă converg și fuzionează. La nivel antropologic, toți suntem africani, iar ce ce întâmplă în Africa ni se întâmplă tuturor”, a explicat curatorul expoziției, Lesley Lokko.

Expoziția a fost concepută ca un atelier, un laborator, iar arhitecții și specialiștii din discipline creative vor prezenta exemple din practicile lor contemporane, care să permite publicului să își imagineze ce poate să ne aducă viitorul. Expoziția se va desfășura în perioada 20 mai-25 noiembrie în Giardini della Biennale și în diferite locații din Veneția. România va avea două spații de expunere: Pavilionul din Giardini și Noua Galerie a IRCCU Veneția.

“Am construit un mesaj optimist pentru viitor și pentru România creativă”

Arh. Emil Ivănescu: “Proiectul nostru pune accent pe inovația realizată prin cercetare și colaborare multidisciplinară. Este un răspuns dat temei curatoriale a Bienalei de Arhitectură de la Veneția. Ne-am gândit că ar fi foarte interesant să vorbim despre inovații și moduri de a face arhitectură, dincolo de relația curentă de client-proiectant. “ACUM-AICI-ACOLO” iese din această dialectică și intră în zona de cercetare, propune un alt mod de a lucra cu comunitățile, unul care este mai aproape de viitor și de rezolvarea nenumăratelor crize pe care le trăiește omenirea”.

“Venim cu un filon de inovații din trecut, care poate reprezenta o soluție pentru problemele legate de ecologie și de împuținarea resurselor la nivel global”

Arh. Emil Ivănescu: “Am construit un mesaj optimist despre viitor și despre România, vom vorbi despre generațiile creative, care nu prea sunt băgate în seama. Am adus împreună un filon de inovații și de invenții uitate din trecut, care pot reprezenta soluții pentru problemele actuale globale, legate de ecologie și de resurse. Vom vorbi despre moduri noi de a face arhitectură printr-o colaborare multidisciplinară, prin activare socială. Am să scoatem în prim plan aceste modalități de a face arhitectură, să extindem practic profesia de arhitect, de designer, alături de cercetători”.

“Puțină lume știe că în anii ’50, savantul Henri Coandă a dezvoltat un sistem de desalinizare a apei marine”

B365.ro: Dați-mi exemple de inovații din trecut românești care vor fi prezentate la Expoziție de la Veneția.

Arh. Emil Ivănescu: “Când vorbim despre Africa este cunoscută problema că acolo nu există apă potabilă sau există foarte puțină. Puțină lume știe că în anii ’50, savantul Henri Coandă a dezvoltat un sistem de desalinizare a apei marine. A demonstrat că desalinizarea apei marine este posibilă, transformând-o în apă potabilă cu ajutorul unui sistem complex alimentat cu energie solară. Sistemul se întindea pe o suprafață de opt metri pătrați și putea genera aproximativ 1600 de litri de apă. Acest proiect, revoluționar la timpul lui, nu a fost pus în practică, pentru că au existat alte interese, de ordin economic. Soluția lui Henri Coandă merită să fie pusă în practică la standarde actuale. Împreună cu Muzeul Național Tehnic “Prof. Ing. Dimitrie Leonida”, căruia îi mulțumim, o să aducem câteva artefacte originare ale invenției la Pavilionul României de la Veneția”.

Arh. Emil Ivănescu: “În zona de arhitectură și de spațiu, venim cu câteva practici pe care noi le-am numit în proiect “o sută de pedagogii laterale”, prin care arhitectura alături de artă, de design și de cercetare socială și științifică se realizează într-un alt mod, unul mult mai aproapiat de viitor”.

“Am vrut să punctăm ideea că dacă nu ne schimbăm ACUM, dacă nu implementăm aceste soluții existente, s-ar putea să fie prea târziu”

B365.ro: De ce se numește “ACUM-AICI-ACOLO”?

Arh. Emil Ivănescu: “Am vrut să punctăm ideea conform căreia dacă nu ne schimbăm ACUM, dacă nu implementăm aceste soluții existente, s-ar putea să fie prea târziu. De AICI? Pentru că inovațiile țin foarte mult de loc, de context, iar ceea ce prezentăm AICI sunt invenții reale, nu sunt stări experimentale. Sunt idei reale care există din trecut și care nu au fost aplicate iar ele ar fi putut să schimbe prezentul omenirii. Pavilionul României își dorește să fie un agregator și un generator de idei care pune accentul pe loc, pe context și mai puțin pe global. Venim cu soluții din trecut pentru problemele globale care pleacă din local”.

“Vom merge la Veneția cu obiecte originare, cum este prima mașină electrică, inventată la începutul secolului XX”

B365.ro: Vor avea finalitate aceste idei, vor fi materializate?

Arh. Emil Ivănescu: “Vizitatorii de la Bienala de Arhitectură de la Veneția sunt invitați în acest spațiu al ideilor, sunt bineveniți să ne ofere ideile lor despre viitor. Estimăm că vom atrage mii de vizitatori; vom avea o platformă online care să strângă aceste idei. Vom prezenta aceste lost invention, invenții uitate, care provin de la Muzeul Național Tehnic “Dimitrie Leonida”. Sunt în jur de 30 de invenții și vom merge la Expoziția de la Veneția cu obiecte originare, cum este prima mașină electrică, inventată la începutul secoului XX”.

“Este atât de trist faptul că noi avem invenții atât de valoroase, care reprezintă soluții reale pentru viitor, dar lumea nu le cunoaște”

Arh. Emil Ivănescu: “Toate invențiile vorbesc mai degrabă despre teme, nu neapărat despre obiecte. De exemplu, una dintre invențiile lui Justin Capră vorbește despre reciclare. Justin Capră a realizat o mașină nouă cu materiale reciclate din una veche. Fiecare dintre aceste obiecte selectate de la Muzeul Național Tehnic Dimitrie Leonida vorbesc despre o temă foarte actuală la nivel global. Sunt soluții foarte actuale pentru probleme globale. Este atât de trist că noi avem niște lucruri atât de valoroase, care reprezintă soluții pentru viitor, dar nu le cunoaște toată lumea. Invențiile dacă nu sunt promovate, se pierd. Noi invităm vizitatorii să discute despre aceste inovații uitate, să descopere practici noi de arhitectură și să vadă cum putem să găsim soluții viabile pentru un viitor care este actual este aici. Viitorul este acum și aici”.

“Sunt 8 miliarde de oameni care nu au apă potabilă, iar noi avem soluția pentru rezolvarea problemei încă de acum aproape o sută de ani”

B365. ro: Care este inovația cea cea mai strălucită, cea care v-a atras cel mai mult?

Arh. Emil Ivănescu: “Cred că această instalație de desalinizare inventată de savantul Henri Coandă, pentru că răspunde unor nevoi globale. Sunt 8 miliarde de oameni care nu au apă potabilă. Aceste sisteme de desalinizare în momentul de față sunt în prima linie a inovațiilor mondiale, dar iată că România avea soluția încă de acum aproape o sută de ani. Mai avem o componentă importantă la pavilionul IRCCU, legat de discursul future food. Vorbim despre banca genetică de semințe. Am realizat o colaborare cu Banca Genetică de semințe de la Suceava și, practic, o să prezentăm la Veneția câteva experimente legate de agricultura urbană, de hrană pentru Viitor”.

“Dacă stai să închizi ochii acum și te gândești la viitor îți dai seama că ești într-o continuă dilemă”

B365.ro: Cum vedeți viitorul? Cum arată “Laboratorul Viitorului” într-o lume atât de tulbure?

Arh. Emil Ivănescu: “Tocmai pentru că lumea de azi este astfel, proiectul nostru vrea să aducă puțin optimism. Acum toată lumea vede viitorul prin crizele care se întâmplă, criza energetică, criza resurselor. Dacă stai să închizi ochii acum și te gândești la viitor îți dai seama că ești într-o continuă dilemă. Și cel mai rău lucru este să nu găsești soluții. Am citit undeva că pentru crizele moderne prin care trece omenirea s-ar putea să nu mai găsim idei la fel de moderne. Noi ne-am propus ca în acest viitor al crizelor să găsim o zonă de lumină și de optimism, să găsim soluții. A trebuit să căutăm într-o zonă în care arhitectura nu prea caută, cea tehnică, excesiv de tehnologică. Am găsit aceste inovații uitate și avem în zona de arhitectură o practică ce germinează și îți dă un fior de optimism. Ne-am propus să transmitem o dorință de optimism. Dar, da, va fi și este un viitor zbuciumat. Este o zonă de tranziție socială, economică și chiar religioasă, pentru care îți trebuie această energie pozitivă. Viitorul poate fi muncitoresc, dacă vreți, pentru că va cere foarte multă muncă, mult efort ca să mergem înainte. Viitorul poate fi inspirațional”.