Cum arată portretul robot al românului în UE, conform statisticilor oficiale

de:
15 feb. 2015
1 Afișari
Cum arată portretul robot al românului în UE, conform statisticilor oficiale

Suntem 19,9 milioane de români, mai mulţi decât vecinii bulgari şi unguri, dar aproape la fel de mulţi ca olandezii, al căror stat este însă aproape de şase ori mai mic. Cu toate acestea, reprezentăm sub 4% din populaţia Uniunii Europene (UE), în timp ce germanii, francezii şi britanicii reprezintă, în total, aproape jumătate, scrie gandul.info.

În România trăiesc mai multe femei decât bărbaţi, aşa cum se întâmplă şi în cazul bulgarilor şi al ungurilor, iar cei mai mulţi dintre români au vârste cuprinse între 25 de ani şi 49 de ani (36,3%) şi între 50 şi 64 de ani (20%). Totodată, aproape 4% dintre români sunt bătrâni de peste 80 de ani, aşa cum se întâmplă şi în Polonia. Cei mai mulţi bulgari şi unguri au şi ei vârste similare cu cele ale românilor, dar vecinii noştri au mai mulţi bătrâni decât noi, arată statisticile Eurostat.

Suntem o populaţie îmbătrânită, cu mult mai puţini copii faţă de alţi europeni. Nici 16% dintre români sunt bebeluşi sau copii cu vârste mai mici de 14 ani, spre deosebire de Irlanda şi Franţa, ţările Uniunii unde trăiesc cei mai mulţi bebeluşi şi copii care nu au împlinit încă 15 ani raportat la populaţie. Norvegia, Lituania şi Slovacia se remarcă şi ele între statele membre prin numărul mare de tineri cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani (între 13% şi 13,5%).

Avem, de asemenea, una dintre cele mai scăzute speranţe de viaţă din UE, respectiv de 74,2 ani. Trăim astfel mai mult decât bulgarii, dar cu câteva luni mai puţin decât ungurii. Dacă ajungem însă la vârsta de 74 de ani, este foarte posibil să mai trăim încă 10 ani.

Cei mai longevivi locuitori ai statelor UE sunt cei din Liechtenstein şi din Elveţia care trăiesc până la 81,1 – 82,2 ani. Peste 80 de ani trăiesc şi suedezii, francezii, italienii şi spaniolii.

Femeile pot fi considerate la fel de sănătoase ca bărbaţii, având în vedere că reprezentanţii ambelor sexe sunt aşteptaţi să trăiască 57,7 ani fără a avea probleme semnificative de sănătate. Româncele au însă o stare de sănătate mai precară decât unguroaicele şi bulgăroaicele care nu au probleme mari până la 60,5 ani, respectiv până la 65,7 ani. Cele mai sănătoase sunt însă suedezele şi norvegiencele, care sunt aşteaptate să trăiască fără probleme de sănătate până la 70 de ani. La polul opus se află femeile din Slovenia şi din Slovacia care încep să aibă probleme de sănătate de la 53-55 de ani.

Bărbaţii români nu sunt nici ei la fel de sănătoşi ca bulgarii sau ca ungurii, dar încep să aibă probleme de sănătate la vârste mai târzii decât estonienii, slovacii şi letonii. Cei mai sănătoşi bărbaţi din UE pot fi consideraţi norvegienii, suedezii şi elveţienii care sunt aşteptaţi să ajungă până la 68,6 – 71,9 ani fără a avea probleme serioase de sănătate.

Atunci când se îmbolnăvesc, românii pot apela la un număr redus de medici, al doilea cel mai mic din Uniune, după Polonia. Avem 239 de doctori la 100.000 de locuitori. Stăm mai prost la acest capitol ca ungurii, care au puţin sub 300 de medici la 100.000 de persoane, dar mai ales faţă de bulgari care se află pe locul al şaselea în UE cu 386 de doctori la fiecare 100.000 de locuitori.

Cauzele morţii la români sunt diverse, dar una dintre acestea ar trebui să tragă un semn de alarmă. Este vorba despre afecţiunile legate de sistemul circulator, 10 din 1.000 de morţi fiind cauzate de acestea. România se află la acest capitol pe locul al treilea la nivelul Uniunii, după Bulgaria. Trei din 10.000 de morţi sunt cauzate de complicaţii apărute în urma îmbolnăvirii de pneumonie şi 1,3 din 10.000 de accidente.

La capitolul educaţie, doar 13,2% dintre tinerii români reuşesc să obţină o diplomă de licenţă până la vârsta de 29 de ani. Doar 11% dintre bărbaţi se pot lăuda că au terminat facultatea până la 29 de ani, situaţie similară cu cea întâlnită în Portugalia şi în Danemarca. La acest capitol stăm mai prost decât vecinii bulgari şi unguri, dar mai bine decât italienii, austriecii, croaţii şi finlandezii în cazul cărora doar 8%-9,6% reuşesc să obţină diploma. În fruntea clasamentului la nivelul Uniunii se află britanicii, 25,4% dintre bărbaţii din acest stat luând licenţa până la 29 de ani, ciprioţii (23,9%) şi irlandezii (21,9%).

Femeile ţin mai mult să aibă studii superioare decât bărbaţii, având în vedere că 15,5% dintre cele cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani au o diplomă de licenţă într-un domeniu. Cu toate acestea, ne aflăm pe al treilea loc de la coada clasamentului, după italieni şi austrieci. Cele mai multe femei îşi iau licenţa până la 29 de ani se găsesc în Cipru, respectiv 40% dintre cele aflate în grupa de vârstă menţionată mai sus.

Indiferent de gradul de educaţie pe care îl au, 40,8% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 29 ani au un job în România, lucru care ne face să ne aflăm într-o situaţie mai fericită decât cea a Bulgariei sau a Ungariei unde procentul este de 36,7% – 37,6%. Nu ne putem compara însă cu Elveţia şi Olanda unde tinerii sunt foarte bine integraţi pe piaţa muncii, 70% dintre cei cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani având un loc de muncă. La coada clasamentului se află Grecia şi Italia, state afectate grav de criză în ultimii ani.

Totodată, tinerii bărbaţi din ţara noastră îşi găsesc mai uşor un loc de muncă decât femeile, după cum arată statisticile europene.

Românii şi bulgarii câştigă cele mai mici salarii din UE, în jur de 2.000 de euro pe an. Elveţienii sunt cei mai bine plătiţi angajaţi din statele membre ale Uniunii, câştigând anual 31.853 de euro, aceştia fiind urmaţi în top de norvegieni şi de locuitorii din Luxemburg care obţin peste 21.000 de euro pe an.

Un român munceşte însă mai puţin decât alţi europeni. Dacă elveţienii şi suedezii sunt aşteptaţi să lucreze timp de 40,9 – 41,9 ani, iar norvegienii şi olandezii între 39,5 ani şi 39,8 ani, românii se află la coada clasamentului alături de greci şi de bulgari şi lucreză 32 de ani. Mai puţin decât românii muncesc doar croaţii, ungurii şi italienii, aceştia petrecându-şi pe piaţa muncii între 30,2 şi 31 de ani.

Chiar dacă au salarii mici, românilor nu le place să fie chiriaşi, aşa că fac tot ce le stă în putinţă să îşi cumpere propriile locuinţe. Astfel, 95,6% dintre locuitorii ţării noastre se pot mândri că sunt proprietari ai gospodăriilor lor. Procentul este cel mai mare din Europa, România reuşind să depăşească în top state mult mai dezvoltate precum Germania, Franţa, Marea Britanie, Spania , Polonia sau Suedia.

Mai multe pe gandul.info.

Cookies