MAKE BUCHAREST GREAT AGAIN

Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare

Timp de 70 de ani, Palatul bancherului Maurice Blank a fost reședința Ambasadei SUA la București. Clădirea de o mare valoare arhitectonică și istorică a reprezentat un simbol al Vestului pentru mai multe generații de români. De acolo se dădea ora exactă a libertății, pe măsură ce înaintam în dictatură. Ambasada era singura clădire din România lui Ceaușescu care avea voie să arboreze drapelul american, iar funcționarii ei, singurii cetățeni care nu făceau închisoare pentru că dețineau valută capitalistă. “America, America”, povestea unui palat emblemă a visului american într-o țară cu granițele închise, mai jos, la Make Bucharest Great Again, un proiect B365.ro dedicat clădirilor de patrimoniu din București.

Înainte de 1989, cine trecea pe lângă sediul Ambasadei SUA la București, din strada Tudor Arghezi nr. 9, nu putea să nu iși imagineze Libertatea din spatele porților păzite de puscașii marini și strict supravegheate de diviziile de securitate. Trecea cu emoție și cu frică pe lângă o clădire care ne-a fascinat zeci de ani. Trecea pe lângă o Viză, pe lângă o șansă. Ambasada nu era doar un Palat impunător, era un Vis imposibil. Un vis frustrant.

ambasada, sua, fost, sediu
Ambasada SUA in anii 80. Foto credit muzeuldefotografie.ro

Fotografii document cu pachetele cu bunătăți pe care diplomații americani le primeau din SUA

Bucureștenii nici măcar nu aveau voie să se apropie de obiectivul strategic numărul 1 din țară, darmite să încerce să-i sară gardul. Și, cu toate acestea, un român a reușit imposibilul, a reușit să evadeze în Ambasadă, va spun mai jos întreaga întâmplare.

ambasada, sua, interior
Diplomații americani lucrau intr-un palat impunător.

După instaurarea regimului comunist, în mentalul românilor, din Ambasadă ar fi trebuit să fie chemați americanii care nu au mai venit. Acolo, între pereții palatului ridicat de bancherul Maurice Blank la începutul secolului XX, s-au vorbit secrete de stat, s-au întâmplat recepții fastuoase pentru diplomați, militari și oameni de afaceri.

Palatul Maurice Blank a fost intreținut de diplomații americani si a rezistat in timp.

S.E, un angajat al Ambasadei SUA în perioada 1984-1986, a făcut o serie de fotografii document istoric pentru ceea ce trăiau bucureștenii și întregul popor. Pentru vibe-ul orașului. A fotografiat un București sufocat de propagandă, înțesat cu bannere roșii, așa cum cei născuți după 1989 nici măcar nu și-l pot imagina.

bucuresti, foto, anii 80
Orasul vazut in anii 80 de un funcționar al Ambasadei SUA. Foto credit muzeuldefotografie.ro.

Ambasada, o oază americană intr-o țară comunistă

În mijlocul acestui oraș roșu se afla oaza absolută: ambasada Americii. Visam cu toții că după porțile ei se ascund miracole: munți de chewing gum, lăzi cu Cola, mâncare, multă mâncare, blugi Levi Strauss, casete video cu filme americane și muzică sau faimoasele cartușe de Kent lung. Kent care avea pe el un castel aurit, made în USA, adevărata moneda de schimb a românilor în comunism.

Fotografie realizata de un functionar al ambasadei in anii 80 cu pachetele primite din SUA. Foto credit muzeuldefotografie.ro.

Suport Flight Day” denumea ziua care, la un interval de două luni, la Ambasada SUA veneau pachete pentru funcționarii care (și dacă ar fi vrut) nu ar fi avut CE să cumpere din magazinele socialiste.

Fotografie realizată de un functionar al ambasadei in anii 80 cu pachetele primite din SUA. Foto credit muzeuldefotografie.ro.

Decembrie 1989: „Epoca de aur s-a terminat”

Și tot de acolo, în decembrie 1989, diplomații americani trimiteau primele telegrame cu vești bune de la București către Departamentul de Stat din Washington. Documentele au fost publicate de jurnalistul și profesorul Stanley Tromp, pe blogul său.

bucuresti, anii 80
Fotografie realizată de un functionar al ambasadei SUA, Bucurestiul rosu. Foto credit muzeuldefotografie.ro

Epoca de Aur a lui Ceaușescu s-a terminat. (..) În mai puțin de zece minute s-a terminat totul: mii de oameni au intrat în piață îndreptându-se spre clădirea Comitetului Central. Clădirea era încă păzită și probabil că Ceaușescu se afla inăuntru (….) Președintele și doamna Ceaușescu au fugit și se pare că au fost arestați la 60 de mile nord de București ( informația nu a fost încă confirmată). Atmosfera din București era pașnică și triumfătoare în timpul zilei”, citat din telegrama datată 22 decembrie 1989.

„Tineret, mândria țării”, foto credit muzeuldefotografie.ro. Imagine realizată de un funcționar al Ambasadei SUA la Bucuresti.

O clădire istorică îngrijită și conservată de ambasadorii americani la București

Faptul că Palatul Maurice Blank a fost “ocupat” de americani încă din anul 1939 este marele sau noroc și câștig. Diplomații au avut grijă de el și i-au păstrat strălucirea interbelică. Imobilul a fost proiectat de arhitectul elvețian Louis Pierre Blanc, care mai făcut printre altele Palatul Ministerului Agriculturii, Palatul Facultății de Medicină, Sediul Universității din Iași și clădirea Institutului Național “Victor Babeș”.

palatul, maurice, blank
Palatul Maurice Blank.

Louis Blanc (numele este o pură coincidență cu cel al comanditarului sau, bancherul Blank) a fost și arhitectul multor reședințe private din București: Casa Tache Ionescu, Palatul H, Spayer sau Palatul Lahovary de pe Calea Dorobanților. Blanc a lucrat 20 de ani în România, “a decorat” Bucureștiul, a fost căsătorit cu două doamne din înalta societate (Elena Șuțu și Irina Berindei) și era prieten cu arhitectul Ion Mincu.

Stilul său este marcat de neoclasicismul francez iar Palatul construit pentru cel mai greu bancher interbelic, Maurice Blank, cofondator al Băncii Marmorosch Blank (1864) îi poartă amprenta de beaux-arts în arhitectură și în decorațiunile interioare.

Palatul Maurice Blank din Bucuresti.

La început de secol XX, Palatul bancherului Blank era cea mai fastuoasă clădire din București

Ridicat în stil neorenascentist, Palatul cu 16 de camere la subsol și 17 la etajul 1, cu o frumoasă grădina de 2135 de mp, rămâne un reper arhitectural pentru București. Înăuntru se află adevărate comori. Holuri monumentale placate cu marmură, scări cu lemn sculptat, sobe din porțelan cu medalioane din chihlimbar realizate de meșteri austrieci, un șemineu cu basorelief din marmură, încăperi cu tavane pictate, un salon oriental cu motive maure pe tavan, picturi și decorațiuni unicat realizate din marmură sau din bronz.

Palatul Maurice Blank din Bucuresti.

Viorel Chirilă, românul care a reușit să înșele vigilența securiștilor și s-a refugiat în Ambasada SUA, în anul 1980

În acest paradis interzis, păzit cu mitraliera, a reușit să se refugieze un român, în anul 1980. În vara anului 1973, Viorel Chirilă, un tânăr din Arad a distribuit manifeste anticomuniste în tot orașul. A fost prins de Securitate și condamnat la cinci ani de închisoare și interzicerea drepturilor pe o perioada de trei ani pentru comiterea infracțiunii de “propagandă împotriva orânduirii socialiste”. I-au mai găsit și 150 de mărci germane în casă, mare delict. A avut noroc și a ieșit din închisoare în vara lui 1976, printr-un decret prezidențial de grațiere. Deși era urmărit non-stop a reușit să ajungă la București cu un mare plan de evadare în minte, demn de un scenariu de film.

Viorel Chirilă s-a refugiat in Ambasada SUA, este inginer constructor si traieste in SUA.

Chirilă s-a deghizat în diplomat și a fugit în curtea Ambasadei

Timp ce câteva zile, Viorel Chirilă a studiat Ambasada Americii și și-a făcut un plan minuțios. Intrarea era controlată electric printr-o poartă masivă din fier forjat. A observat că garda se schimbă la ora șapte fix, iar mașina oficială a ambasadorului vine întotdeauna la ora 9 fix. Era un Ford Lincoln negru. Și-a comandat un costum croit după ultima modă vestică, de culoare bordeaux, a luat o geantă diplomat în care a pus un memoriu redactat în limba engleză și toate actele sale. I-a spus soției sale că dacă nu aude nimic despre el în 48 de ore să contacteze Consulatul American sau să-l caute în beciurile Securității.

Piata, universitatii, foto, comunism
Piata Universitatii vazută de un funcționar al ambasadei SUA, in anii 80. Foto credit muzeuldefotografie.ro

În ziua de 14 noiembrie 1980, Chirilă a trecut la acțiune ca-n filme. La ora nouă fără un sfert a mers cu pași mici pe trotuarul din dreapta Ambasadei. Apoi, când mașina ambasadorului a venit și poarta s-a deschis, a țâșnit pe trotuarul din stânga și a fugit în curtea ambasadei unde a cerut azil politic. Așa a reușit să plece în State unde a și rămas. După 1989, Viorel Chirilă a dat statul român în judecată și a cerut despăgabubiri materiale și scuze publice pentru anii de închisoare. Într-un târziu, Tribunalul București i-a acordat o compensație de 100.000 de dolari. Scuze publice nu a primit niciodată.

bush, si, iliescu, foto
In anul 2002, George W. Bush a facut o vizita istorica in Romania. Foto credit Mediafax.

În anii 90, după ce minerii lui Ion Iliescu au ciomăgit studenții și bucureștenii cu aspect de intelectuali, după ce au plantat panseluțe în fața Intercontinentalului, Palatul Ambasadei SUA a redevenit simbolul libertății și al evadării. Sute de tineri s-au așezat la coadă pentru o viză de America.

Maurice Blank a finanțat Războiul de Independență al României

Să ne întoarcem puțin la primul proprietar al acestui Palat încărcat de istorie, un om rafinat, cu gusturi alese. Mauriciu Blank, administrator al Băncii Marmorosch-Blank, a făcut studii superioare de finanțe la Viena și la Leipzig, apoi s-a întors în România. În anul 1877, Banca Marmorosch-Blank a finanțat guvernul român în campania militară pentru obținerea Independenței și a acordat fonduri pentru construcția unor căi ferate: Buzău-Mărășești, Dorohoi-Iași. Tot Mauriciu a finanțat lucrările de canalizare ale Bucureștiului. Banca avea participații în capitalul mai multor întreprinderi din cele mai importante ramuri economice, în industria forestieră, petrolieră, în lucrări de construcții publice și asigurări.

maurice, blank, bancher
Bancherul Maurice Blank.

Maurice Blank l-a sfătuit pe Ion I. C Brătianu să nu trimită Tezaurul țării la Kremlin

Se spune că, la începutul primului război mondial, în 1916, prim ministrul Ion I.C. Brătianu i-a cerut părerea lui Blank în legătură cu trimiterea Tezaurului României la Moscova. Bătrânul bancher l-a sfătuit să-l expedieze în Anglia, chiar dacă guvernul trebuia să plătească o prima de asigurare de 10 milioane de lei aur. “Consider că într-o vreme în care se prăpădesc miliarde prin război, o primă de asigurare chiar și de 10 milioane pentru tezaurul țării noastre nu este exagerată”. Dacă Brătianu l-ar fi ascultat pe Mauriciu Blank, poate că tezaurul ar fi fost salvat.

În timpul lui Carol al II-lea, Mauriciu Blank a finanțat modernizarea României

În anul 1929, batrânul Blank a murit într-un sanatoriu din Viena și a fost inmormântat cu mare pompă și onoruri militare. Ziarele “Adevărul”și “Universul” i-ar dedicat pagini ample, funeraliile au fost subiectul zilei.

Cuvântarea d-lui M. Manoilescu, profesor de economie, vicepreședintele Camerei de Comerț și Industrie: “Aceasta a fost întreaga lui viață: să împlinească servicii în câmpul economiei naționale. Cariera lui însemnează o sinteză a evoluției economice din Mica și Marea Românie. Mauriciu Blank ieșit dintr-o veche familie mozaică, a știut să fie sufletește român”. “La funeralii au participat domnii Hiott, ministrul Casei Regale, Stircea și Generalul Balif din partea M.S Regele, Virgil Magdearu, ministrul de finanțe, Constantin Brătianu, Constantin Argetoianu (..)” (Universul).

Dacă Mauriciu nu a făcut politică, in schimb, băiatul său, Aristide Blank avea să facă parte din camarila Regelui Carol al II-lea. A fost implicat în scandaluri și excrocherii financiare răsunătoare care țineau prima pagină a ziarelor. În anul 1939, după moartea tatălui sau, Aristide Blank vinde Palatul familiei lui Eduard Mirto, politician, ministru al comunicațiilor implicat în mai multe scandaluri, acuzat că făcea contrabandă cu băutură și țigări.

Maurice Blank are un mausoleu ascuns în pădurea Băneasa, proiectat de un mare arhitect

Așa cum s-a îngrijit de Palatul-reședință în timpul vieții, Maurice Blank s-a ocupat și de locul său de veci. Din timp. Cu doi ani înainte să moară, în anul 1927 îi comandă arhitectului Duiliu Marcu un monument funerar pe măsura realizărilor sale.

Capela familiei Blank ascunsă in Padurea Băneasa mai există si astăzi.

Bancherul care a făcut atâtea servicii statului român are și astăzi o capela ascunsă în pădurea Aviana din Băneasa (proprietatea sa, de altfel, pe atunci) proiectată de arhitectul Duiliu Marcu. Cavoul este considerat a fi un exemplu extraordinar de arthitectură funerară.

Duiliu Marcu: “Face parte din grupa lucrărilor mici, meritul arhitectuliui este de a fi tratat această cupolă cu suprafețe simple, lipsite de ornamene și de a fi pus evidență frumusețea materialelor de execuție: fațada s-a realizat din cărămidă aparentă de calitate obișnuită.. aleasă. Elementele albe s-au executat din piatră de Bașchioi. Ușa de la intrare, executată din fier forjat, ca și panoul de deasupra ușii, care conține inscripția, sunt inspirate din vechea arhitectură românească”.

În 1934, Palatul lui Maurice a fost cumpărat de avocatul și omul politic Eduard Mirto, ultimul proprietar înainte de venirea comunismului. În 1939, Mirto a închiriat imobilul americanilor, după ce l-a renovat și l-a modernizat. Clădirea a rămas un simbol al libertății până în anul 2011 când Ambasada Americii s-a mutat intr-o clădire nouă din Băneasa.

palatul, maurice blank, astăzi.
Palatul Maurice Blank din Bucuresti.

Suntem prieteni cu americanii încă din anul 1881

Statele Unite au recunoscut existența Regatului României în ziua de 7 aprilie 1881, când însărcinatul cu afaceri Eugene Schuyler a avut o audiență la Regele Carol, de altfel Schuyler a fost primul reprezentant diplomatic american în România. Încă din anul 1882 a fost înființată Legația Americană în România. Relațiile diplomatice au fost rupte în anul 1941 și restabilite în 1947. În prezent, palatul este scos la vânzare de Regatta Real Estate, companie de consultanță imobiliară cu capital românesc.

Mă gândeam că cine vrea să vadă interioarele fabuloase ale palatului pe viu, dacă nu are niciun dolar în cont, se poate deghiza în diplomat bogat ca Viorel Chirilă în anii 80. Sigur va reuși să calce în acel loc incredibil, în care orice securist visa să planteze microfoane.

Make Bucharest Great again”, proiectul B365.ro susținut de Promenada Mall și Mega Mall, parte din grupul NEPI Rockcastle, vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București. Ce am mai povestit se află aici. Săptămâna viitoare, vorbim despre casele de patrimoniu și despre proiecte de arhitectură avangardistă cu cel mai mare arhitect român in viață: Dorin Stefan.

A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda

Clădirile proiectate de Horia Creangă în București au ajuns de nerecunoscut. Buline roșii, degradare și dispreț pentru opera celui mai mare arhitect modernist al anilor ’30-’40

 


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button