Cum arată în interior Palatul celei despre care Neagu Djuvara spunea că era “o curvă de mare lux”. Casa Miței Biciclista se află lângă Biserica Amzei din București și este amazing

30 iun. 2021
130536 Afișari
Cum arată în interior Palatul celei despre care Neagu Djuvara spunea că era “o curvă de mare lux”. Casa Miței Biciclista se află lângă Biserica Amzei din București și este amazing
Palatul Mița Biciclista de linga Biserica Amzei.

La început de secol XX, în București, teribilă mai era Mița Biciclista, o “demi-mondenă” căreia Moș Neagu Djuvara nu se sfiește să-i spună direct, vulgar în memoriile sale, “curvă de mare lux”. A fost cea mai discutată femeie din perioada interbelică, subiectul hot al ziarelor de scandal, motiv de glume deocheate, neaoșe, dâmbovițene. Cu toată demi-mondenitatea ei, Mița Biciclista, adică Maria Mihăescu pe numele său real, a lăsat în urma sa unul dintre cele mai frumoase palate din București. O clădire monumentală cu fațade bogat ornamentate, aflată lîngă Biserica Amzei. Astăzi, fantastica, excentrica și mirabolanta Mița Biciclista și Palatul ei “bombonieră” se află pe loc de cinste la “Make Bucharest Great Again”, un proiect B365.ro dedicat salvării patrimoniului orașului București.

Spurcată gură mai aveau unii bucureșteni și în perioada interbelică. Mult au mai bălăcărit-o pe “Mița Biciclista” sau “Mița Cotroceanca” despre care veți afla mai jos că, de fapt, a fost cea mai modernă femeie din Bucureștiul interbelic. O tipă cutezătoare, plină de idei și atitudini îndrăznețe, cu mult înaintea timpurilor în care a trăit. Mița, femeia fatală cu origine umilă care întruchipa mondenitatea absolută în Micul Paris.

poza, mița, biciclista
Bicicliste din perioada interbelică.

Mița, prima femeie din România care a purtat bikini la Mamaia

Despre Mița Biciclista se știe că era o femeie foarte frumoasă, blondă cu ochi verzi. A trăit mult timp la Paris și facea chestii pe care cucoanele pudibonde din București nu le făceau. Purta pantaloni dacă avea chef, fuma pe stradă, făcea plajă topless la Mamaia, avea automobil coupe, servitori aduși din străinătate, mânca numai la Athenee Palace, arunca banii pe poșete și pălării în cele mai scumpe prăvălii de pe Calea Victoriei și, mai ales, se plimba cu velocipedul la Șosea. Era o apariție. O extravagantă. O femeie care a vrut să fie altfel și a reușit. Astăzi ar fi șefă la Organizația Mondială și Intergalactică a Feministelor și nu subiect de can-can în “Furnica”, celebră gazetă de satiră în interbelic.

mita, biciclista
Mita Biciclista, adica Maria Mihaescu, fata unei spalatorese de pe Valea Prahovei.

Nu există în România nicio prințesă Michăescu, ci doar șarmanta Mița Biciclista”

Ziarele din Viena au publicat palpitanta știre că Prințesa Michăescu din România a cumpărat o pălărie cu respectabila suma de 4800 de coroane. Ziarele vieneze comit o mică greșeală. Anume: nu există în România nicio prințesă Michaescu. Există însă celebra și șarmanta Mița Biciclista. Totuși, ni se pare exagerat gestul Miței de a plăti cinci mii de franci o pălărie, care nu poate adaoga mare lucru la farmecele sale naturale. Cu o pălărie modestă de un pol, cum purta acum 15 ani la debutul strălucitei sale cariere, sau cu un simplu cârlionț ștrengăresc pe frunte, Mița este tot așa de donnee au diable ca și abracadabranta-i pălărie”. Furnica, nr 45 joi, 14 iulie, 1911. La început de secol XX “Furnica”, înființată de George Ranetti și N.D Țăranu, era singura și cea mai tare gazetă de scrieri satirice, cu epigrame, glume și caricaturi, fițuică acidă care exprima încă de pe atunci geniul umoristic al neamului nostru, mămica celor care fac stand-up comedy azi. De altfel, Ranetti a și poreclit-o „Mița Biciclista” pe Maria Mihăescu.

Palatul, Mita, Biciclista, din, Bucuresti inainte de, restaurare
Palatul Mita Biciclista din Bucuresti inainte de restaurare.

Gura tîrgului dâmbovițean zicea că Mița a primit Palatul cadou de la Principele Ferdinand

Când Mița Biciclista și-a făcut Palat în buricul orașului, lângă Biserica Amzei, gura lumii slobodă n-a mai putut să fie oprită. A spus că Principele Ferdinand i l-a dăruit în schimbul plăcerilor. Sau politicienii, industriașii și moșierii cu care umbla. Cert este că Mița a cumpărat clădirea construită înainte de 1889 de la un anume general, Teodorescu. L-a chemat la ea pe arhitectul N. Mihăescu, i-a arătat o fotografie cu un Palat grandios din Paris și i-a spus că așa vrea să arate și casa ei, să se apuce de treabă. Mihăescu a adăugat clădirii existente elemente de neobaroc și art nouveau, bogat ornamentate. Fațadele sunt cu totul spectaculoase și astăzi strălucesc în București.

interior, palatul, mița biciclista, inainte, de restaurare
Interior, Palatul Mița Biciclista din Bucuresti inainte de restaurare. Foto credit Alberto Grosescu.

Ce soartă a avut Mița după ce Palatul a fost naționalizat?

Clădirea bombonieră a fost naționalizată în anul 1946 și ocupată de comuniști. Palatul s-a bucurat de o restaurare în anul 1985, apoi, după 1989, a fost lăsat în paragină și abia în 2017 a fost consolidat și restaurat de o firma spaniolă care a cumpărat imobilul de la moștenitorii Miței. Ce soartă a avut Mița Biciclista după 1946, va spun mai jos.

interior, Mita, biciclista
Interior, Palatul Mita Biciclista din Bucuresti.

„Demi-mondenă”, adică femeie ușuratică între două lumi

Ca să nu îi spună direct “curvă de mare lux”, cum i-a spus Moș boier Djuvara, gazetele dâmbovițene vorbeau despre Maria Mihăescu ca despre o “demi-mondenă”, cuvânt care vine din franceză, “demi-mondaine”, adică semi-lume. O ușuratică de lux, fiică de spălătoreasă dintr-un sat din Prahova, care și-a câștigat un statut în lumea celor mai bogați și mai puternici boieri din București. Se spune că a fost iubita lui Octavian Goga, Nicolae Grigorescu și că până și Regele Leopold al Belgiei ar fi avut o aventură cu blonda de la Valea Prahovei.

Interior, Palatul Mița Biciclista din Bucuresti.

Mirabolanta Marie Michăescu posedă un puț de petrol cu sonda în plină erupțiune”

Călătoriile Miței în Europa erau urmărite pas cu pas de ziarele vremii. “Se știe că mirabolanta doamnă Marie Michăescu, pe lângă o moșie cu irigațiuni sistematice și pe lângă un puț cu petrol a cărui sondă se zice că este în plină erupțiune, mai posedă și un automobil, în care numeroșii săi admiratori au văzut-o adesea plimbându-se la șosea și pe străzile Capitalei”, Furnica, decembrie 1913, numărul 17, Arhiva Bibliotecii Digitale a României).

Interior, Palatul Mița Biciclista din Bucuresti.

În timpul lucrărilor, în zidul Palatului, a fost găsit un pistol din perioada interbelică

Arhitectul Nicolae Mihăescu a mai proiectat Palatul Ministerului Cultelor și Artelor, în prezent Ministerul Educației și Cercetării Științifice de pe strada General Berthelot. În anul 1906, Mihăescu a restaurat Mănăstirea Hurezi și a reconstituit o culă boierească, copiată după cula familiei Greceanu. Între 1902-1912, a proiectat Palatul Sfântului Sinod al Mănăstirii Antim. Tot Mihăescu, elevul lui Ion Mincu, a coordonat lucrările de restaurare la Mănăstirile Agapia, Neamț, Hurezi și Căldărușani.

Palatul Mița Biciclista de linga Biserica Amzei din Bucuresti.

Palatul Miței are 28 de camere și 15 băi

În prezent, Palatul Miței este de închiriat și conține trei părți. Are 28 de camere și 15 băi. Corpul A, monument istoric de clasa A, bogat în elemente de arhitectură art nouveau, Corpul B cu elemente de arhitectură neoromanescă. Corpul C era casa auxiliară a servitorilor, în prezent cu funcție de locuit/office. Spaniolii de la firma Mantor au consolidat și restaurat palatul, au păstrat sobele și șeminele originale, stucaturile, lemnăria, iar 50% din parchetul original a fost recuperat. În timpul lucrărilor, între cărămizi, a fost găsit un pistol din perioada interbelică. Investiția a fost de 4, 5 milioane de euro. Fațadele sunt bogat ornamentate cu lei, heruvimi și statuete de cupidoni.

 Palatul, Mița, Biciclista, detaliu, fatada.
Fatada Palatului Mița Biciclista din Bucuresti este bogat ornamentata in stilul art-nouveau.

Mița, reprezentanta mișcarii feministe, a ajuns a cerșească pe stradă la bătrînețe

Eduard Uzunov, Regatta Imobiliare: “ Mița era foarte apropiată Cotrocenului. Se spune că dacă doreai să ajungi la Rege, dacă doreai să îi dai un cadou, trebuia să treci pe la Mița. A devenit “Mița Cotroceanca” această femeie care a fost extraordinară pentru că reprezenta feminitatea, mișcarea feministă de atunci. Mița a apărut la Mamaia într-un costum de baie cumpărat de la Paris. Imediat a venit un jandarm să o aresteze, numai că Mița l-a bătut cu umbrela, atunci Regele a intervenit și a fost eliberată. Trecerea ei prin viață a fost dramatică, a trecut prin sărăcie ,apoi a cunoscut o bogăție extraordinară, a locuit într-o casă minunată, a fost căsătorită cu generalul Dimitrescu, ducea o viață de huzur. A cunoscut decăderea după naționalizare, a fost trimisă să locuiască într-o cămăruță la demisol. Acolo a trăit ultimele sale zile și, la senectute, pur simplu cerșea pe stradă. A murit în anul 1968 la vârsta de 83 de ani, Un destin dramatic: Mița a murit în sărăcie la demisol, acolo unde fusese casa ei”.

detaliu, palatul mita, biciclista
Detaliu, Palatul Mița Biciclista din Bucuresti.

Mița a fost prima biciclistă din București, se plimba pe Calea Victoriei și la Șosea

De ce “Bicliclista”? Pentru că se plimba pe velocipedul, jucărie care atunci când a apărut în București, în 1869, stârnea senzație. Mița dădea tonul modei. Doamnele bicicliste purtau pantaloni bufanți până la genunchi, bluză albă cu guler înalt pe gât, ghete înalte cu șireturi și o pălăriuța așezată pe o coafură bogată. În 1899, în București, a fost înființat Clubul Velocipedelor, iar în 1890 a fost inaugurat velodromul de la Șosea, construit de Luigi Cazzavillan, directorul ziarului Universul.

Dimineața, de la Șosea și pînă la Băneasa e spuză, damele dau din picioare ore întregi”

Dimineața, de la Șosea pînă la Băneasa e spuză. În pădurea Băneasa, aglomerația e enormă, damele și bărbații dau din picioare ore întregi. Seara, o grupă impozantă, un amestec de biciclete și tandemuri defilează invariabil pe întreaga Cale a Victoriei și se răsfiră pe Șoseaua Kiseleff. Numai birjarii blesteama această inovațiune, căci bicicleta le răpește o întreagă clientelă, le încurcă circulația și a înlocuit pasiunea nobilă pentru cal cu această pasiune ignobilă pentru două roate”, Universul.

Palatul Mița Biciclista a fost consolidat si restaurat.

Mița, apariția de pe Calea Victoriei

Când apărea pe Calea Victoriei, aristocrații de la Capșa, burghezii de la Oteteleșanu și boemii de la Kubler abandonau politica și șvarțul ca să admire superbul exemplar ciclist. Bicicleta cu ghidon de argint era a unei suple și elegante fiice a Evei, cu zulufi negri, cu pantaloni de catifea mov strînși pe picior, cu bluză corai din care fluturau mineci înflorate, cu ghete inalte și cu o caschetă de mătase albă, înfășurată în voal alb, din care răsăreau încrucișate două ace mari a la Madame Butterfly”, Alexandru Predescu, “Vremuri vechi bucureștene”.

Era o demimondenă, mă rog, hai să-i spunem în mod vulgar, o curvă de mare lux. Lucru rar la vremea aceea, în anii ’20, făcea ciclism prin București pentru a-și menține silueta”, Neagu Djuvara, “Un secol cu Neagu Djuvara”.

Gazeta Furnica avea tiraje uriase de pe urma Miței.

„Ea e Mița Biciclista, la hipodrom o știe pista”

O cheamă Mița Biciclista/ Pe numele sau de răsboi/ La hipodrom o știe pista/ O știm cu toții: noi, ei, voi/ Ea n-a fost biciclistă-ntruna/ La inceput umbla-n tramcar/ Apoi avu muscal cu luna/ Azi are propriul ei dogcar/ Și-o s-o vedem, dac-avem zile,/ Chiar și în automobil/ La donna e-automobile/ Iar sexul nostru imbecil”, Furnica, 25 aprilie 1905.

Mița, grandioasa Regină a demimondenului bucureștean”

Doamna M. Mihăescu, cunoscută supt supranumele glorios de Mița Biciclista, grandioasa regină a demondenului bucureștean, a pus la dispoziție subsolul luxoasei d-sale locuințe din strada Lascăr Catargiu, colț cu strada Luminei, pentru o expozițiune permanentă de pictură și sculptură a societății Arta. Felicităm pe d-na Mihăescu că se manifestă ca o Mecena a artelor române. Vivat Mițena! Semnat Coco”, Furnică, 11 februarie 1910.

Lungește, Doamne, viața mea/ Doar pân’ce mi s-o da de știre/ că Mița Biciclista vrea/ Să intre într-o mănăstire”.

„Mița și-a pus picioarele în serviciul unei opre de binefacere”

Deunăzi S.P.A (Societatea pentru Protecția Animalelor) în unire cu Societatea pentru Cultură a Femeilor Române au organizat mari serbări populare în parcul expoziției de la Filaret. S.P.A a instalat o berarie în care chelnerii erau înlocuiți cu protejații ei. Între alte distracții am avut o mare reprezentație pe scena Teatrului Cazino, unde Mița Biciclista, cunoscuta noastră demimondenă internațională a dansat Kake-Walke cu domnul Cerchez. “Un succes fou, ma chere”. Și noi ne-am bucurat că a consimțit să-și puie, gratis, picioarele în serviciul unei opere de binefacere patronată de Alteța Sa Principesa Maria. Și, ca să ispravesc, o ultima și indiscretă întrebare adresată domnului Cerchez: Gemenii de asta iarnă tot în colaborare cu Mița i-ați făcut?”, (Furnica, iunie 1907)

Doamne bucurestene din perioada interbelica.

Cît cîștiga Mița Biciclista într-o noapte?

Reforma-ți? Vax și Belavista? Căci te desfid să încasezi/ Impozit și să controlezi pe coana Mița Biciclista/ Venitul ei nimeni nu-l știe,/ Nu-l știe nici chiar ea, parol/ Sunt nopți cînd nu cîștigă un pol/ Și nopți cînd trece peste mie./”, Furnica, 2 august, 1908.

Cum a ajuns Mița la Monte Carlo

Mița Biciclista, solo,/ A plecat la Monte Carlo/ Ce-o fi căutînd acolo?/ Io capisco, ma non parlo”, Furnica, ianuarie 1908.

Astăzi, toate fetele din București au bikini și bicicletă

De atunci, de pe vremea Miței, Bucureștiul s-a schimbat mult, mult. În loc de “Furnica” avem stand-up comedy, fetele umblă în bikini la Vama Veche, conduc mașini, se dau cu bicicleta pe Calea Victoriei și își cumpără poșete scumpe. Palatul e de vînzare, Mița nu mai este, dar personalitatea și stilul ei au intrat în legendă. Cred că ar fi fost o excelentă hipsteriță de București, o tipă cool, o gagică de prima mînă, o femeie frumoasă, deșteaptă, cultivată (vorbea franceză, avea gusturi, era umblată) și nițel ușuratică, cum îi șade bine unei femei care încă nu a intrat în familia tradițională. Make Mița Biciclista great again, Make Bucharest great again.

Dacă doriți să aflați și poveștile altor clădiri-monument, emblematice pentru ce-a fost Micul Paris, și a celor care le-au construit și locuit, mai jos, iată ce am mai scris. Citește și dă mai departe.

Make Bucharest Great again”, proiectul B365.ro susținut de Promenada Mall și Mega Mall, parte din grupul NEPI Rockcastle, vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici.

 

Cookies