Cum arată Bucureştiul pe Google Street View VEZI GALERIE FOTO

de:
09 dec. 2010
0 Afișari
Cum arată Bucureştiul pe Google Street View VEZI GALERIE FOTO

Am pornit din Piaţa Victoriei şi am rămas imediat blocaţi în trafic. Am avut aşadar timp berechet să-i privim pe trecătorii purtând tricouri cu mâneci scurte şi să ne minunăm de încâlceala cablurilor negre care se împletesc într-un fel de plasă atârnând pe stâlpii ce străjuiesc bulevardul.

Și am fi stat mult şi bine dacă nu ne-am fi amintit că putem trişa din taste. Aşa că am lăsat în urmă şarpele de maşini articulat din sute de caroserii de pe Calea Victoriei, şi am fugit direct la Piaţa Universităţii. Noroc că nu am apăsat prea tare tastele acceleraţiei, că poate am fi fost opriţi şi noi de poliţie după ce treceam de Palatul Șuţu, aşa cum a păţit şoferul misterios al unui microbuz alb.

Nici nu aveam cum să mergem foarte repede, pentru că trei fete umblau pe mijlocul drumului, printre maşini, în faţa clădirii Universităţii şi băteau în geamurile maşinilor prinse în coloana de la semafor. Tindem să credem că cerşeau, dar nu avem de unde şti, pentru că ghidul nostru se numeşte Street View, nu Street Hear.

Dacă până acum am fost participanţi oneşti la trafic, pe drum ne-am gândit că Bucureştiul se vede mai bine dacă încălcăm niţel regulile de circulaţie, mai ales că ele nu se aplică întocmai în mediul online. Aşa că ne-am permis să privim, indiferenţi la puhoiul de maşini, Palatul Parlamentului,aşezaţi chiar în mijlocul Bulevardului Naţiunilor Unite.

Țopăind peste cartiere întregi, am mers până în Pipera-Voluntari să-i facem o vizită latifundiarului Gigi Becali. Nu l-am găsit stând la taclale pe o bancă în faţa porţii sau jucând o tablă cu vecinii aşa cum speram. Nici măcar n-am putut să tragem niţel cu ochiul în curtea milionarului, pentru că ne-a obturat pirivirea perdeaua de brazi de după gard. Am dat atunci o fugă până la palatul de pe Bulevardul Aviatorilor al lui Gigi Becali şi ne-am zgâit, alături de un pensionar, aflat în trecere, la imensul crucifix din aur aşezat în curte.

Și, stând aşa, cu ochii în soare, n-am adus aminte de fostul nostru premier, Adrian Năstase şi de casa lui frumoasă, termopanată şi doldora de opere de artă care i-a adus şi ceva probleme mai serioase cu legea, încă nerezolvate. Strada era pustie, maşini nu treceau, mămicile nu-şi plimbau copiii în cărucior. Doar un căţel roşcovan stătea nonşalant în mijlocul străzii. Ne-am spus că poate tragem puţin cu ochiul în casa fostului premier, să ne clătim ochii din stradă cu un Rafael autentic, dar geamurile mate nu ne-au lăsat.

Am pornit apoi să-i facem o vizită inopinată celui mai mare duşman al lui Adrian Năstase, Traian Băsescu, la casa din Mihăileanu în care actualul preşedinte a fost pe vremuri chiriaş, dar acum e proprietar. Și, supriză, de fiecare dată când încercam să intrăm pe strada pe care locuieşte întâiul bărbat al ţării, un soi de zid invizibil ni se tot punea în cale şi ne împingea ba pe Bulevardul Pache Protopopescu, ba pe strada Traian. Pesemnă că domnul preşedinte nu vrea să fie deranjat, aşa că n-am insistat.

Întristaţi că n-am dat de oamenii importanţi, am abandonat căutarea şi am plecat să ne amestecăm cu oamenii obişnuiţi şi cumsecade din Rahova şi Ferentari. Am făcut o haltă la piaţa de flori George Coşbuc să cumpărăm o garoafă să nu mergem la oameni cu mâna goală, iar apoi am apucat-o spre strada Veseliei din Ferentari ca să vedem cât de veselă e. Nu părea prea veselă, cred că nimerisem pe nepusă masă, pentru că asfaltul era făcut praf şi, pe unde era loc, apa se instalase sub formă de baltă.

Pe strada Zorilor, un pic mai jos de strada Bachus, ne-ar fi plăcut să intrăm în vorbă cu un domn, dar era ocupat să meşterească ceva sub şasiul unui Volkswagen Golf rablagit. Dezamăgiţi că n-am schimbat nici o vorbă cu vreun bucureştean deşi am bătut oraşul de la un cap la altul, ne-am hotărât să ne facem cumpărăturile pentru acasă în Piaţa Rahova. Înainte să ajungem la piaţă ne-am rătăcit puţin printre blocuri şi am văzut un garaj pe care era scris „vă urmărim”. Nu era nimeni în spatele nostru, dar n-am vrut să riscăm, aşa că am lăsat baltă cumpărăturile şi ne-am dus cât am văzut cu ochii.

Cookies