BAZAR

CUM ARATĂ ACUM Catedrala Mântuirii Neamului: Se lucrează în zona altarului. FOTO

CATEDRALA NEAMULUI. „Stadiul lucrărilor este destul de avansat. Lucrările de armare pentru primul nivel, cota 09 sunt aproape de finalizare, iar acum se lucrează la armare în zona altarului. În spatele acestora se desfăşoară lucrări de zidărie şi s-a ajuns în zona absidelor şi se lucrează la soclurile absidelor şi caselor de scară, iar în spatele acestor lucrări de zidărie se toarnă beton”, a declarat inginerul Petre Chiuţă, consilier patriarhal, Sectorul Monumente şi Construcţii Bisericeşti, conform agenţiei de ştiri a Patriarhiei Române. 

Acesta a precizat că, în prezent, pe şantierul Catedralei Mântuirii Neamului lucrează echipe de muncitori atât ziua cât şi noaptea. 

„Se lucrează în două schimburi, schimb de zi şi schimb de noapte. În cursul zilei se fac lucrările de armare şi zidărie, iar în cursul nopţii se toarnă elementele verticale, se toarnă betonul”, a menţionat Chiuţă.

CATEDRALA NEAMULUI. Lucrările la Catedrala Mânturii Neamului au ajuns aproape la jumătate, astfel că finalizarea ei se va face cu un an mai târziu decât era estimat, adică la începutul anului 2016, după cum afirmă oficialii Patriarhiei. De asemenea, prima slujbă de Înviere ar putea fi efectuată în Catedrala Neamului în anul 2016. 

Cel puţin 32 de milioane de euro s-au alocat până acum, din fonduri publice şi private, pentru ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului. Peste o treime din sumă a fost alocată numai de Guvern – 13 milioane de euro. 31 de milioane de lei au fost alocate pentru Catedrală de primăriile din București.

Cât costă Catedrala Neamului la stadiul roşu-gri

Costul lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului până la stadiul roşu-gri, adică pentru finalizarea construcţiei, fără tencuială, dar cu geamuri şi uşi, este de aproximativ 80 de milioane de euro, a anunţat Patrarhia Română. 

CATEDRALA NEAMULUI. Pentru lucrările de infrastructură şi pregătirea şantierului au fost cheltuiţi aproximativ 25 de milioane de euro, dintre care jumătate de la autorităţile statului şi jumătate de la cetăţeni din ţară şi din străinătate, a mai spus Stoica.

Referitor la graficul de execuţie a lucrărilor, Patriarhia a precizat că, în aprilie 2013, a fost finalizată construirea infrastructurii Catedralei Mântuirii Neamului, iar din toamna aceluiaşi an au început lucrările la suprastructura acesteia. Edificarea viitoarei catedrale patriarhale se estimează a fi terminată în anul 2016.

Potrivit Patriarhiei, în cei trei ani de la începerea lucrărilor de construire a Catedralei Mântuirii Neamului, sumele plătite către bugetul de stat, reprezentând impozite şi contribuţii sociale la salariile lucrătorilor de pe şantierul catedralei, TVA, acciză şi alte taxe, au fost în valoare de peste 40 milioane de lei, respectiv 9 milioane euro.

Cel mai vârstnic donator pentru Catedrala Neamului, un bătrân de 94 de ani

CATEDRALA NEAMULUI. Un bătrân de 94 de ani este, în acest moment, cel mai vâstnic donator pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Acesta trimite bani cu regularitate pentru construcţia lăcaşului de cult, la fel cum o fac şi alţi români, majoritatea având o situaţie financiară nu tocmai bună, după cum arată datele centralizate de Patriarhia Română. 

Conform sursei menţionate, cele mai multe donaţii pentru Catedrala Mântuirii Neamului sunt făcute de românii cu venituri modeste, aceştia contribuind fiecare cu sume cuprinse între 10-15 lei pe lună, potrivit evidenţelor Patriarhiei Române. „Avem însă oameni care deşi au posibilităţi financiare foarte reduse ei reprezintă cei mai statornici donatori pentru Catedrală chiar dacă dintr-o pensie foarte mică sau dintr-un salariu foarte mic donează sume mici, de 10 lei sau de 15 lei, pentru un asemenea şantier, dar donează lunar şi având în vedere că donează în lipsa unor rezerve suplimentare pentru bugetul familiei lor ele devin de foarte mare preţiozitate pentru noi”, a spus preotul Nicolae Crângaşu de la Sectorul Monumente şi Construcţii Bisericeşti al Patriarhiei Române. 

Bucureştenii, în topul donatorilor pentru Catedrala Neamului

CITEŞTE ŞI Coşmar pentru bucureşteni, lângă Catedrala Neamului: praf până la cer și gălăgie infernală, zi de zi. 

CATEDRALA NEAMULUI. De curând însă, Patriarhia Română a cerut fiecărui Consiliu Judeţean câte o donaţie de 300.000 de lei pentru catedrala Neamului, astfel de solicitări fiind trimise şi primăriilor din ţară. 

CATEDRALA NEAMULUI. Bucureştiul se află pe primul loc în clasamentul privind donaţiile făcute până în prezent pentru construcţia Catedralei Mântuirii Neamului. Astfel, Arhiepiescopia Bucureştilor a contribuit cu aproape un sfert din fondurile strânse până acum la nivel naţional, bucureştenii donând în jur de 2,5 milioane de lei în acest sens. La aceştia se adaugă o sumă de zece ori mai mare, contribuţia administraţiilor locale din București la ridicarea edificiului, adică 25 milioane de lei, bani ce provin în cea mai mare parte din taxele şi impozitele plătite de bucureşteni.   

CITEŞTE ŞI Biserica Ortodoxă contraatacă: de ce merită bani de la stat. 

Catedrala Neamului: turlă zgârie-nori, săli polivalente şi apartamente de protocol pentru preoţi

CATEDRALA NEAMULUI. Catedrala Neamului, cel mai mare lăcaş de cult din România, va surprinde prin grandoare şi va depăşi chiar şi Casa Poporului ca înălțime, fiind vizibilă din orice punct al Capitalei. 

Catedrala Mântuirii Neamului se va ridica până la 120 de metri înălţime, va avea tot atâta lungime şi va putea adăposti aproximativ 5.000 de credincioşi. Spaţiul liturgic principal de la parter este completat de două săli polivalente în subsol, plus galerii şi spaţii expoziţionale cu circuit de vizitare la nivelurile superioare.

Catedrala Mântuirii Neamului urmează să fie gata, în varianta “la gri”, adică fără finisaje, pictură, gravură şi altele, la finalul anului 2014.

CATEDRALA NEAMULUI. Catedrala Mântuirii Neamului va fi dotată cu turlă zgărie-nori, săli polivalente şi apartamente de protocol pentru preoţi, heliport şi adăpost antiatomicB365.RO a prezentat, în exclusivitate, funcţiunile complete ale Catedralei aici. La începutul lucrărilor, Biserica Ortodoxă a explicat şi de ce ar fi nevoie de Catedrala Neamului: „Pentru că nu încap în altar membrii Sfântului Sinod”. 

Alături de Bulevardul Uranus, Catedrala Neamului este considerată una dintre cele mai mari greşeli urbanistice, susţine şeful arhitecţilor din România. De ce, vezi aici. 


Recomandarile noastre


Parteneri

Știri – Gândul

Știri – CanCan.ro

Back to top button