Cum ar putea rămâne Bucureştiul fără 300 de hectare de spaţii verzi

Plenul Camerei Deputaţilor va dezbate în şedinţa de luni, 8 noiembrie, modificarea OUG nr. 114/2007, care interzice schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi, indiferent că figurează sau nu ca atare în documentaţiile de urbanism şi indiferent de regimul juridic al acestora (public sau privat).

Eventuala modificare le-ar permite persoanelor particulare care deţin terenuri pe spaţii verzi să le poată folosi pentru dezvlotarea unor ansambluri imobiliare, atrag atenţia printr-un comunicat membrii Asociaţiei EcoAssist şi Fundaţiei Eco-Civica. În aceste condiţii, Bucureştiul ar putea pierde între 200 şi 300 de hectare de spaţii verzi aflate în proprietate privată, în urma retrocedărilor, din cele aproximativ 1.500 de hecare de spaţiu verde rămase.

Conform normelor europene, Capitala ar trebui să dispună de 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitori. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă chiar 50 de mp/cap de locuitor. În realitate însă, Micul Paris asigură de şase ori mai puţin. Astfel, fiecărui locuitor al Capitalei îi revin doar 8 mp de spaţiu verde.

”Am pornit de la un total de 3.500 de hectare în 1990 şi am ajuns în prezent la aproximativ 1.600 de hectare”, susţine Dan Trifu, preşedintele Eco Civica.