Cum ar fi putut PIB-ul României să ajungă la 200 miliarde euro dacă emigranţii ar fi rămas în ţară

România ar fi avut un PIB de cel puţin 200 de miliarde de euro (şi nu de 160 de miliarde de euro, cum a fost anul trecut) dacă măcar un milion din cei trei milioane de emigranţi români ar fi rămas ca angajaţi în ţară, iar 500.000 s-ar fi orientat către antreprenoriat.

Ziarul Financiar a făcut un scenariu ipotetic în care 1,5 milioane dintre românii care au plecat în străinătate ar fi rămas în ţară şi a calculat potenţialul impact al muncii acestora în economie.

Astfel, dacă un milion de salariaţi plătiţi cu salariul mediu de 500 de euro brut pe lună şi 500.000 de antreprenori care ar fi făcut un profit de 50.000 – 70.000 de euro pe an ar fi rămas în ţară în loc să emigreze, PIB-ul Ro­mâniei ar fi crescut anual cu valori cuprinse între 25 şi 35 de miliarde de euro, potrivit unei simulări de calcul. În scenariul imaginat de ZF, valoa­rea adăugată adusă în economie de cei 1,5 milioane de români care n-ar mai fi plecat este mult mai mare decât valoarea remiterilor trimise de românii din străinătate, de 3 – 4 miliarde de euro pe an. Pe de altă parte, riscul rămânerii în ţară a acestor persoane ar fi fost lipsa locurilor de muncă şi intrarea lor în sistemele de asistenţă socială, care ar fi împovărat cheltuielile făcute de stat şi ar fi accentuat nivelul de sărăcie a populaţiei.

„Cred că cea mai mare parte a românilor care au emigrat pentru un câştig mai bun s-ar întoarce în ţară măcar pentru jumătate din acel câştig, în contextul în care ar sta cu familia şi ar avea costul de trai din ţară. Sunt convins că cei care câştigă în străinătate 1.000 – 1.200 de euro pe lună s-ar întoarce în România pe salarii de 500 – 600 de euro net pe lună, pentru că ar avea alte costuri şi altă viaţă de familie„, crede Nicu Durău, human resources & general affairs director în cadrul producătorilor de aluminiu Alro Slatina şi Alrum Tulcea, companii care au împreună 3.200 de angajaţi.

Deşi Alro nu a fost afectată în România de plecarea angajaţilor în străinătate, compania se confruntă în prezent cu lipsa de candidaţi bine pregătiţi pentru înlocuirea angajaţilor care ies la pensie. Tinerii de pe piaţa muncii sunt foarte puţini, iar dintre aceştia şi mai puţini se califică în meserii precum sunt cele de electrician, mecanic, instalator sau sudor.