Cum am putea scăpa de traficul tot mai îngrozitor din București. Măsuri de fluidizare care au funcționat în alte capitale europene

Capitalele din întreaga lume au adoptat și încă adoptă măsuri tot mai eficiente pentru a decongestiona traficul, a reduce dependența de mașini, în scopul de a îmbunătăți calitatea aerului și de a încuraja mobilitatea sustenabilă.

Strategiile variază de la infrastructuri pentru biciclete, la restricții de trafic și soluții de transport public eficient.

Calitatea vieții urbane, afectată de folosirea mașinilor

Multe orașe europene au identificat mașina ca un obstacol în calitatea vieții urbane – trotuare blocate, calitatea slabă a aerului și străzi aglomerate. Pentru a combate creșterea traficului și utilizarea excesivă a mașinilor, capitalele europene iau măsuri inovatoare, scrie Navit.com.

În ultimii 10 ani, numărul mașinilor din Europa de Vest a crescut cu 29 de milioane. Această aglomerare nu doar că poate genera tensiuni sociale, dar are impact negativ și asupra sănătății calității vieții și asupra mediului înconjurător.

În București, numărul mașinilor a crescut cu 40% în ultimii 10 ani.

Amsterdam – Pista de biciclete a devenit soluția urbană pentru trafic

Amsterdam este un exemplu remarcabil al modului în care infrastructura pentru biciclete poate ajuta la înlocuirea mașinilor. Orașul a construit o rețea extinsă de piste, iar utilizarea acestora a devenit un mod obișnuit de transport pentru locuitorii săi.

În capitala Olandei, sunt aproximativ 900 de mii de biciclete și doar 800 de mii de locuitori. Aproape 40% dintre călătoriile zilnice din Amsterdam se fac cu bicicleta, pe cei aproximativ 500 de km de piste. Autoritățile au investit în parcări subterane pentru biciclete și în facilități pentru bicicliști. Aceste măsuri nu doar că reduc numărul de mașini, dar îmbunătățesc sănătatea locuitorilor și reduc poluarea.

Alte măsuri adoptate de Amsterdam:

• Numărul locurilor de parcare –  redus cu 11.200.
• Încă din decembrie 2023, limita de viteză de pe 80% dintre drumuri este de 30 km/h.
• Din 2030, mașinile cu motoare cu ardere vor fi interzise în centrul orașului.
• Costurile locurilor de parcare ajung până la 567 euro/an.

Londra a implementat o zonă cu emisii scăzute și taxa de congestionare

LEZ – zona cu emisii scăzute – din centrul orașului, a fost o măsură adoptată de Londra. Aici, accesul mașinilor poluante este reglementat strict.

Pe lângă LEZ, capitala britanică impune o taxă de congestionare, pe care o plătesc toți șoferii care circulă în zonele centrale la orele de vârf.

Astfel, locuitorii sunt încurajați să folosească mijlocul de transport în comun, bicicletele sau să folosească vehicule electrice.

Parisul a creat „străzi pentru oameni”

Capitala Franței a adoptat un set de măsuri pentru reducerea numărului de mașini, inclusiv crearea de „străzi pentru oameni” unde traficul auto este limitat sau chiar interzis. Orașul a transformat zonele centrale într-un loc dedicat pietonilor, bicicliștilor și transportului public.

În plus, Parisul a lansat un program amplu de promovare a vehiculelor electrice, cu stații de încărcare disponibile pe tot teritoriul orașului. Totodată, în centru, este permis doar accesul mașinilor electrice sau hibride, măsură care ajută mai ales la reducerea poluării fonice.

Rețeaua de transport public a Parisului este foarte bine dezvoltată: stațiile de metrou sunt din 500 în 500 de metri, iar la 2 pași de la ieșirea de la metrou există stații pentru celelalte mijloace de transport în comun. Astfel, parizienii se bucură de transport public interconectat și eficient.

Alte măsuri adoptate de parizieni:

• Extinderea rețelei de piste pentru biciclete
• Introducerea limitei de viteză de 30 km/h în tot orașul.
• Taxa de parcare de 18 euro/ h pentru vehiculele venite din afară și care au peste 1,6 tone.

Barcelona este orașul „superblocurilor”

Încă din 2016, orașul catalan a început să creeze așa-numitele „superblocuri”, adică zone de aproximativ 500 pe 500 de metri, unde traficul de tranzit este interzis, iar accesul este permis doar rezidenților și livratorilor. Reconfigurarea străzilor elimină parcările de la suprafață, iar șoferii sunt obligați să parcheze în subteran sau în parcările multietajate.

Prin construirea acestor „superblocuri”, s-ar elibera aproximativ 60% din străzile ocupate de mașini.  Aceste zone urmează să fie transformate în spații publice (piețe, locuri de joacă, zone pietonale).

Viena – capitala cu una dintre cele mai bine dezvoltate rețele de transport public

Capitala Austriei se mândrește cu o rețea extinsă de transport public: metrouri, tramvaie și autobuze, și cu un abonament accesibil de 365 de euro/ an, echivalentul a 1 euro/ an. Acest tarif a făcut ca numărul utilizatorilor ai mijlocului de transport în comun să îl depășească pe cel al șoferilor.

Altă măsuri adoptate în Viena:

• Prelungirea permisului de parcare pentru rezidenți
• Transformarea spațiilor publice: de la parcări la piețe de cartier

Bucureștiul face pași timizi  și deseori împiedicați spre mobilitatea urbană

În contextul eforturilor europene de reducere a dependenței de mașini, Bucureștiul se află la început de drum.

Deși există inițiative precum: extinderea pistelor pentru biciclete, proiecte pietonale temporare în centrul orașului sau cumpărarea de mașini electrice pentru transportul public, capitala României rămâne dominată de traficul auto.

Te-ar putea interesa și:

• FOTO | Scena din Parcul Crângași va fi transformată complet, promite PS6. Vor fi amenajate terenuri de sport, piste biciclete. Zona va fi bună pentru concerte și seri de film în aer liber