Cum a schimbat Marele Cutremur din 1977 evoluția urbanistică a Bucureștiului

Cutremurul din 1977, cu o magnitudine de 7,2 grade, a adus schimbări importante în evoluția urbanistică a Bucureștiului, subliniază arhitectul Alexandru Panaitescu, într-o analiză realizată în revista Bucureştiul Meu Drag. Mărturia sa este întărită totodată de cea a lui Alexandru Budișteanu, arhitect-șef al Capitalei în perioada 1977-1983, care a explicat, într-un interviu B365.ro, că acest lucru s-a datorat, mai ales, faptului că Ceaușescu a considerat că, dacă Dumnezeu a putut pune la pământ atâtea clădiri, poate și el, fapt ce-i permitea remodelarea semnificativă a Capitalei.

Arhitectul Alexandru Panaitescu spune că aceste consecințe ale cutremurului s-au văzut, mai ales, prin schimbarea modului de conformare al construcțiilor, schimbare definită prin următoarele aspecte:

♦ Ceaușescu a cerut construcția unui nou centru al orașului, pe 22 martie 1977, în cadrul unei ședințe, cu reprezentanții arhitecților și constructorilor. Mai multe informații despre această ședință găsiți aici. Specialiștilor li s-a cerut atunci să faca propuneri de restructurare a unei porțiuni din centrul orasului, aflată pe cornișa vestică a Dâmboviței, între Dealul Arsenalului și Piața Unirii, în care sa fie  amplasate institutiile supreme ale regimului comunist. A fost alesă această zonă întrucât era apreciată de unii specialiști ca zona cea mai sigură din punct de vedere seismic din București.

♦ a început o campanie de evaluare a construcțiilor  avariate, pentru consolidarea acestora; complexitatea si costurile mari ale intervențiilor duc însa foarte repede la oprirea lor, iar construcțiile înalte din perioada  interbelică, cele mai afectate de seism, rămân neconsolidate.

♦ sunt aprobate noi normative  tehnice si legi în domeniul construcțiilor, prin care  se impun prevederi drastice privind protecția antiseismică a cladirilor nou proiectate. Consecințe: clădirile noi arătau la fel, erau simple, iar lățimea balcoanelor este redusă la maximum un metru;  folosirea bovindourilor a fost interzisa.

♦ la Institutul Proiect Bucuresti a  început studierea unei serii de interventii punctuale prin  care terenurile rămase libere după cutremur să fie ocupate  de clădiri noi, în special în zona ultracentrală, având ca axă bulevardele Magheru – Bălcescu, dar și Calea Victoriei,  operațiuni care se vor materializa în anii 1978-1979(foto 1) . Exceptând construcția hotelului fost București din Calea Victoriei/Str. Luterana, s-au realizat  numai blocuri de locuit. 

foto 1

CITEȘTE ȘI: Cutremur de 4,6 resimțit la București, joi după amiază

După cum precizează arhitectul, intensitatea si durata mare a cutremurului au produs prăbușirea a peste 32 de blocuri din Bucuresti, blocuri cu o arhitectură valoroasă, în general de factură modernă, dar și neoclasică sau Art Deco, edificate în perioada interbelică.

Acesta adaugă totodată că cel puțin 150 de cladiri cu patru sau mai multe etaje au suferit avarii importante, iar, printre imobilele reprezentative pentru arhitectura lor, care au cazut din cauza cutremurului, amintește:

• blocurile Scala, Casata si Dunarea de pe bulevardele Magheru si Balcescu;
• imobilul de birouri fost Mica – Nestor din Calea Victoriei, aflat vizavi de Hotelul Athenée Palace Hilton;
• blocul Colonadelor – Continental si imobilul fost Bursa de cereale din Str. Toma Caragiu, respectiv Str. Ion Ghica (lânga Piata Universitatii si PalatulSutu);
• blocul din Str. Academiei, colt cu Str. Edgar Quinet;
• blocul din Str. Jean Louis Calderon, colt cu B-dul Carol I;
• blocul din Piata C.A. Rosetti, colt cu B-dul Carol I;
• blocul din Str. C. A. Rosetti, dintre strazile Nicolae Filipescu si Tudor Arghezi;
• blocul din Str. Brezoianu, colt cu Str. Domnita Anastasia;
• un bloc din Str. Popa Rusu;
• blocul din Str. Jean Louis Calderon nr. 58 si altul din Str. Hristo Botev nr. 10
• blocul din B-dul Pache Protopopescu colt cu Str. Austrului
• blocul din Str. Izvor nr. 2, colt cu Splaiul Independentei, care a fost demolat odata cu toate cladirile învecinate, aflate între podurile Mihai Voda si Izvor.

Din cauza avariilor produse de cutremur a fost demolată și construcția cu arhitectură eclectica a Hotelului Victoria (fost Hotel de France), datând din jurul anului 1880, aflată pe Calea Victoriei, între Palatul CEC si Magazinul Victoria. 

Conform arhitectului Alexandru Panaitescu, au avut mult de suferit si construcțiile din zona istorică Curtea Veche – Str. Lipscani si, în general, cele din secolul al XIX-lea, chiar dacă avariile au fost uneori mai limitate. Ca urmare a cutremurului, au fost demolate construcțiile care închideau incinta Bisericii Răzvan spre Calea Moșilor sau cele din spatele imobilului Pasajul Sfântul Gheorghe.

Dar, sub pretextul înlaturarii urmărilor cutremurului, au început și demolările abuzive dispuse de Nicolae Ceausescu, monumentele istorice având cel mai mult de suferi.

Arhitectul amintește, în acest sens, că, în primavara anului 1977, printre primele distruse fără rost au fost Biserica Enei, de lânga Piața Universității si casa în stil neogotic a arhitectului Grigore Cerchez (atunci sediul Uniunii Artistilor Plastici), deși nivelul lor de avariere nu era atât se semnificativ încât să impună demolarea. Mai multe informații și fotografii despre cum s-a făcut demolarea Casei Cerchez, după cutremur, găsiți aici.

La fel s-a întâmplat și pe Bulevardul I.C. Brătianu, vizavi de Biserica Sfântul Gheorghe Nou, unde, în octombrie 1978, s-a demolat un șir de case negustorești, specifice zonei. 

Absurditatea măsurii a fost agravată, conform arhitectului, și de faptul că, la momentul demolării, erau aprobate proiectele de refacere, iar execuția deja demarase. În locul lor se va construi, în 1979-1980, un bloc P+6/7, despre care arhitectul Panaitescu spune că avea o arhitectura banală, cu ultimul etaj conformat ca o pseudomansardă.

Analiza arhitectului Alexandru Panaitescu a fost publicată, pe larg, în volumul De la Casa Scânteii la Casa Poporului. Patru decenii  de arhitectura în Bucuresti 1945-1989,  tipărit de Editura  Simetria, în 2012.