LA MINE-N CARTIER

Cum a scăpat Bucureștiul de inundații, iarna și primăvara aceasta

Decolmatarea casetei de sub Dâmboviţa, „descărcătorul” de la Glina şi decizia municipalităţii de a înlocui nisipul cu clorura de calciu în perioada ninsorilor au făcută ca Bucureştiul să scape de inundaţii, în urma topirii bruşte a zăpezii. Sistemul de canalizare, care încă nu funcţionează la capacitatea proiectată, dar şi Caseta de sub râul Dâmboviţa, abia decolmatată de către ApaNova, au împiedicat acumulările majore de apă, care ar fi putut avea loc săptămânile trecute.

În total, de pe principala magistrala de canalizare a Capitalei au fost eliminaţi peste 20.000 de mii de metri cubi de materiale care blocau curgerea apelor. „Extindem această acţiune de curăţare la marile colectoare ale Bucureştiului. Sunt în total 12 colectoare care sunt amplasate pe toată raza Capitalei. Am creat un departament special care se ocupa de caseta de ape uzate şi de marile colectoare, departament care are inclus şi un detaşament de scafandri„, explica pentru B365.ro directorul adjunct al ApaNova, Epsică Chiru.

De altfel, acesta este un prim pas cu privire la aducerea la capacitatea proiectată a întregii reţele de canalizare a Bucureştiului, care până la nivelul anilor 2000 nu a fost întreţinută corespunzător. „Mai avem o serie de lucrări, legate în special de conexiunile între marile colectoare de canalizare şi casetă. În sensul că în marea grabă în care s-au făcut aceste conexiuni mai sunt încă lucruri de corectat. Unele conexiuni s-au făcut cu material exploziv. Au rămas acolo diverse puncte în care materiale aruncate mai mult sau mai puţin voluntar în reţeaua de canalizare se agaţă şi în timp pot să conducă la obturări locale„, mai spune directorul.

Pentru a mări capacitatea de tranzit a apelor uzate, ApaNova ia în calcul şi construcţia celui de-al doilea Descărcător la Glina. Primul, de lângă staţia de epurare, presupune o conexiune directă între Casetă şi râul Dâmboviţa, care permite tranzitarea unui debit instantaneu care poate depăşi în perioadele de vârf chiar şi 140 de metri cubi de apă într-o secundă. „Suntem într-o etapă destul de avansată cu partea de proiectare, obţinerea de avize pentru încă un descărcător. Acest descărcător este conexiune directă între caseta şi emisarul natural. Probabil în aval de Vitan va exista acest descărcător„.

În prezent lucrările de reabilitare şi modernizare ale reţelei de canalizare a Bucureştiului au crescut randamentul sistemului la 90 la sută din capacitatea proiectată. „În anumite zone ale oraşului a fost posibil să se construiască o reţea de canalizare, în sistem separativ, care cumva mai compensează din cantitatea de apă care trebuie transportată direct prin reţeaua de canalizare. Cam 60 la sută era capacitatea de tranzit (n.r. – la nivelul anului 2000), cel puţin a colectorului casetat„, conchide Chiru.

Anul acesta, în urma topirii zăpezii, au fost semnalate doar 12 acumulări de apă pe toată raza Bucureştiului.

Canalizarea Bucureştiului în cifre:

– 100.000 de racorduri ale imobilelor, cu o lungime totală de aprox. 800 km

– 61.000 de cămine de inspecţie

– 2.100 km lungimea totală a reţelei de canalizare

– 42.000 de guri de scurgere a apei pluviale

– 23 de staţii de pompare apă uzată

– 1 casetă de apă uzată sub albia Râului Dâmboviţa

– 1 staţie de epurare a apelor uzate la Glina.

 


Recomandarile noastre


Parteneri

Back to top button