Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu

Lângă parcul Filipescu, cea mai scumpă și elegantă parte din București, în Parcelarea Bonaparte, pe strada Paris nr. 37, un castel mediteranean cu elemente medievale și înfățișare romantică ascunde, în fapt, o istorie dramatică.

Vila, proiectată de arhitectul Ion Giurgea, a aparținut inginerului constructor George Pomponiu și a fost bombardată de două ori în primăvara anului 1944. Castelul a ars, s-a prefăcut într-un morman de moloz, și a fost refăcut din temelii în numai un an. Naționalizată de regimul comunist, clădirea a fost mult timp sediu de ambasadă.

Mai jos, vă spun povestea castelului cu mai multe vieți. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu, cel care a descoperit dosarele imobilului în Arhiva personală Arh. Ion Giurgea, la care se adaugă informații importante de la arhitectul și fotograful Andrei Pandele, nepotul inginerului George Pomponiu.

Zona a fost puternic bombardată de aliați în primăvara anului 1944

În apropiere de eleganta str. Paris se află  Parcul Filipescu, cunoscut sub denumirea de “Capitale”, deoarece multe străzi poartă nume de capitale europene, locul cu cele mai multe sedii de ambasade și reședințe de ambasadori din București; un muzeu în aer liber de vile proiectate într-o diversitate remarcabilă de stiluri arhitecturale.

Zona a fost grav afectată de bombardamentele aliaților din anul 1944. Spectaculosul castel mediteranean din strada Paris nr. 37 este monument istoric de clasa B-II-m-B-19355 și a aparținut inițial familiei George și Ana Pomponiu.

Proprietarul casei, inginerul Pompoiu, a murit într-un accident, cu un an înainte de bombardarea imobilului

Andrei Pandele a fost botezat de arhitectul imobilului, Ion Giurgea, și tot Ion Giurgea i-a cununat părinții. Arh. Andrei Pandele este autor al mai multor volume de fotografii realizate în perioada comunistă, mărturii vizuale-document istoric care fixează mutilarea arhitecturală și distrugerea Bucureștiului în timpul „Epocii de Aur.”

Arh. Andrei Pandele: Eu nu am intrat niciodată în această casă. Bunicul meu, George Pomponiu, născut la Galiciuica, Dolj, în anul 1891, a decedat într-un accident în noiembrie 1939. Vărul lui primar era marele arhitect Constantin Pomponiu. Cele mai cunoscute lucrări ale lui sunt: Catedrala Ortodoxă din Cluj, Crucea de pe Caraiman, Mausoleul de la Mărășești, unde a colaborat cu arh. Ion Cristinel. Tatăl bunicii a fost inginerul Tancred Constantinescu, lichidat la Sighet în anul 1951. Comunismul a fost o perioadă în care iubirea, empatia, compentența, hărnicia erau minimalizate, iar ura, delațiunea și lingușirea erau ridicate la rangul de virtuți. Aberația a înlocuit progresiv normalitatea.

Străbunicul arh. Andrei Pandele, Tancred Constantinescu, arestat în „Lotul Demnitarilor”

Deputat în 8 legislaturi consecutive, Tancred Constantinescu (5 mai 1878-14 ian. 1951) a fost director general la Căile Ferate, ministru al Industriei și Comerțului (oct. 1923-martie 1926), autor al Legii Minelor, zisă și “Legea Tancred Constantinescu”, preluată și de alte țări. A fost secretar general al P.N.L timp de 30 de ani. Arestat în noaptea de 5/6 mai 1950 în Lotul Demnitarilor, a fost încarcerat la Sighet. În procesul verbal întocmit la arestare se nota că avea asupra lui următoarele: 6420 de lei, portofel, ceas marca Longines, ac de cravată, ochelari de vedere, agrafă galbenă pentru prins cravata. A murit în inchisoarea de la Sighet, în ziua de 14 ianuarie 1951, la vârsta de 73 de ani.

“Mi-a rămas în minte imaginea pe care nu am văzut-o niciodată”

B365.ro: Arh. Andrei Pandele, când ați aflat despre bunicul dumneavoastră și ce ați aflat?

Arh. Andrei Pandele: Eu m-am născut în 1945, iar dânsul s-a prăpădit înainte să fie bombardată casa, în 1939, șase ani înainte să mă nasc eu. Nu prea vorbeau părinții mei despre bunicul și despre străbunicul meu. Erau anii ’50, părinții se fereau să vorbească de față cu copiii anumite lucruri. Nu știți cum era, nu ați apucat acele timpuri. Între 1945, când m-am născut eu, și 1988, când s-a prăpădit mama, în repetate rânduri părinții îmi spuneau ce s-a întâmplat în ziua bombardamentului din 7 mai 1944. Părinții mei stăteau la etajul 1. Tatăl meu, medic, își cumpărase un microscop. Când a deschis ușa casei, etajul ardea, iar ocularele microscopoului se topeau ca niște coarne de melc. Cred că aveam zece ani când am auzit asta prima dată, dar mi-a rămas în minte imaginea pe care nu am văzut-o niciodată.

Conform fișei de sinistrat, eliberată de Poliția Municipiului București pentru familia Pandele, “din locuință nu a mai rămas decât un morman de moloz și scrum”

Arh. Andrei Pandele: Bunicul a condus execuția mai multor construcții publice, nu proiectarea lor. Avea șantiere pe care le urmărea. Am văzut și eu viaductul București-Brașov pe care scrie numele Pomponiu. Nu am acte despre bunicul meu, am doar certificatul de botez pe care scrie că nașii mei au fost I. și C. Giurgea. Bunicul a contribuit la ridicarea Crucii de pe Caraiman, realizată din tronsoane metalice făcute de atelierele Căile Ferate Române. Ca să le monteze, s-a făcut un soclu, au cărat mari cantități de piatră, ciment, fier beton. Pe vremea aceea nu exista niciun drum care să ajungă pe platoul Bucegilor. Erau probleme de șantier complicate, au cărat cu boii toate materialele.

Când lucra la execuția soclului, bunicul a cumpărat un teren la Bușteni, pe care socrul lui, care avea alt statut financiar, a făcut o casă, locul în care tatăl și mama mea s-au cunoscut. Am avut câteva procese recente pentru recuperarea acestei case, dar le-am pierdut, au fost trase niște sfori. Am ajuns la CEDO cu asta. Motivația pentru care am pierdut procesul a fost că noi n-am respectat în anul 1992, legea din 2000. Mi se pare tare situația asta.

“Nu am văzut niciodată casa bunicului în interior“

Arh. Andrei Pandele: Nu am văzut niciodată casa bunicului în interior. Mai mult m-a interesat casa străbunicului meu, Tancred Constantinescu, din Aleea Vulpache nr.7. În mai 1945 au venit niște ofițeri sovietici și i-au dat afară din casă în 25 de minute. Clădirea a fost mulți ani sediul Armatei Sovietice în România. Străbunicul meu a fost un inginer excepțional, cu idei deosebite, a executat aducțiunea de apă Timișești – Iași, cea mai lungă din țară, a fost adjunct al lui Anghel Saligny la ultimele lucrări. A realizat proiecte speciale, printre primele din Europa, oleoductul Ploiești-Constanța. Fostul lui coleg de liceu, Ionel C. Brătianu, l-a îndemnat să se înscrie în politică. Străbunicul meu i-a raspuns că asta se va întâmpla doar când va fi independent financiar. 

„Bunica a vândut ce a mai rămas din casă și este posibil ca Ariana Popa să fie cumpărătorul”

B365.ro: Cum a murit bunicul dumneavoastră?

Arh. Andrei Pandele: Erau într-o carieră, împușcau piatra cu dinamită și au ricoșat pietre. Nici unul din cei prezenți nu a murit atunci, doar bunicul s-a prăpădit, lovit de niște pietre care au avut o traiectorie nefericită. Apoi bunica a vândut ce a mai rămas din casă și este posibil ca Ariana Popa să fie cumpărătorul.

„Am avut șansa de a descoperi o mică arhivă personală a marelui arhitect Constantin Pomponiu, vărul inginerului George Pompoiu, unde apar imagini excepționale din timpul execuției Crucii de pe Caraiman”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Față de informațiile prețioase furnizate mai sus de către domnul arhitect Andrei Pandele, nu pot să nu menționez că am avut șansa de a descoperi o mică arhivă personală a marelui arhitect Constantin Pomponiu, vărul inginerului George Pomponiu, unde apar imagini excepționale din timpul execuției Crucii de pe Caraiman. Puțină lume cunoaște (deși sunt mulți specialiști împătimiți de acest monument, cum este inginerul Bartok), faptul că arh. Constantin Pomponiu a avut pesemne ca sursă de inspirație un monument din Canada – The Mount Royal Cross din Montreal. În arhivă mai există și o carte poștală amuzantă, trimisă de un mucalit pe nume Jean Nico, în care îi scrie :

‘‘Măi Costache,

De și ( sic ) te ai purtat ca un porc, totuși eu îți trimit salutări frătești, împreună cu crucea care desigur te-a inspirat să realizezi pe cea de la Bușteni.

Sănătos și fericit, te îmbrățișează Jean Nico ‘’.

„Proiectul nr. 1 (1944), conține 39 de planșe pe numele George și Ana Pomponiu și proiectul nr. 2 (1945), are 71 planșe extraodinar păstrate, proprietar fiind Ariana Popa”

B365.ro: Arh. Mădălin Ghigeanu, cum ai descoperit planurile vilei Pomponiu-Popa? Cum a fost refăcut castelul?

Arh. Mădălin Ghigeanu: Am căutat mai multe case proiectate de arh.Ion Giurgea pe str. Paris, sunt vreo patru vile de Ion Giurgea pe care nu le găseam de azi de zile în Arhiva Primăriei. Nici dosarul de autorizare al acestei case nu l-am găsit, însă am avut șansa să descopăr proiectul în Arhiva personală a marelei arhitect Ion Giurgea, acolo am descoperit două proiecte. Proiectul nr. 1 (1944), conține 39 de planșe pe numele George și Ana Pomponiu și proiectul nr. 2 (1945), are 71 planșe extraodinar păstrate, proprietar fiind Ariana Popa. Arh. Constantin Pomponiu, vărul propietarului, a realizat documentația doar pentru un garaj, un proiect autorizat în 1937, nu a contribuit la modificarea și transformarea casei așa cum o vedem azi.

Arh. Mădălin Ghigeanu:  Proiectul nr. 1 din 1944 este unul de modificare și transformare a unei construcții existente, ce include demolări și schimbări de partiu, deci casa bombardată a fost refăcută. Proiectul va avea o prima varianta mult mai simplă, rectangulară, preluând ceva din construcția anterioară, și o a doua variantă, cea mai apropiată de imaginea de azi, ce impune printr-o frumoasă și curajoasă intrare pe colț, cu un acces in diagonala. Ce are deosebit această casă este acest accent în diagonală, la 45 de grade, pe care l-am întâlnit și la alți arhitecți a unor vile din perioada interbelică. Acest accent îi dă o dinamică aparte, însă dispoziția camerelor în plan va reveni la paralelismul străzii. Doar de dragul spectaculozității fațadei va realiza Ion Giurgea acest accent.

„Se vede că arh. Ion Giurgea era deja instaurat pe strada Paris, în zona protipendadei Bucureștiului”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Casa va fi definitivată în anul 1945. Arh. Ion Giurgea mai are în zonă Vila Lia Romașcu (str. Paris nr 21, 1938), la nr. 47, proprietatea Maria Celine Cantuniari (1936), în Atena nr. 8 a realizat alt palat superb, proprietatea Ghizela Rotman, pe care îl va reface în 1946, tot după bombardamente. Se vede că Ion Giurgea era deja instaurat pe strada Paris, în zona protipendadei Bucureștiului.

„Etajul a fost început de arh.Ion Giurgea pentru familia Pomponiu și finalizat pentru Ariana Popa, păstrând cam toate componentele inițiale ale proiectului”

Arh. Mădălin Ghigeanu: Castelul Pomponiu-Popa este spectaculos și foarte interesant din punct de vedere al compoziției. Observăm că sunt două unități de locuit. Există un subsol, parter și etaj, deținute de o singură familie, iar la etajul 2 vedem un apartament de 4 camere, complet separat, cu acces de la scara din spate. Este clar că proprietarii sunt oameni foarte rafinați. În subsol regăsim 4 camere pentru servitori, care au parchet, finisaje de calitate, dar și o pivniță de vinuri, cum am mai găsit și la casa Carol Gagel, proiectată tot de arh. Ion Giurgea. Parterul, cu acces din diagonală, este dedicat exclusiv zonei de zi unde găsim trei spații majore: sufragerie, dining și birou la stradă. 

La etaj găsim un dormitor pentru părinți, un dresing mare și baie și alături, un dormitor pentru copii plus o cameră pentru bonă. Tradiția se schimbase deja, vedem că soții nu mai dorm în dormitoare separat, iar copiii au un dormitor comun. Tot la acest etaj mai există o cameră pentru musafiri.

Arhiva păstrează 110 planșe dedicate doar acestui imobil, cu detalii frumos elaborate, unele cred că imposibil de realizat în ziua de astăzi de către ‘’meșterii locali’. Mă uit cu admirație la planșa cu bovindoul în consolă de pe colț, unde în zona crenelurilor de la partea superioară, Giurgea propune un sistem de planșeu și grinzi de beton armat cu multiple decroșuri, pe care nimeni nu le-ar mai cofra în ziua de astăzi atât de elaborat.

Arh. Mădălin Ghigeanu: Clădirea Pomponiu-Popa are acest aspect interesant de castel romantic, cu multe detalii de tip medieval. Ion Giurgea abuzează de elementele așa numitului bovindou în pieptene, cu elementele de sprijin în ogivă la partea interioară, pe care le folosește și la balcoane și la cornișe. Toate acestea îi dau o imagine de castel, de poveste mediteraneană cu elemente medievale.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care