ȘTIRI

„Mister” elucidat: de ce nu avem mai multe medalii olimpice – ce s-a întâmplat cu bazele sportive

Subterfugiile legislative, nepăsarea administratorilor sau retrocedarea terenurilor a permis ca multe dintre bazele sportive aparţinând întreprinderilor sau cluburilor sportive din perioada comunistă să fie abandonate sau demolate pentru a face loc unor noi proiecte imobiliare. Multe dintre stadioanele şi bazele sportive construite înainte de ’89, rămase în picioare, au acum o imagine dezolantă ce oglindeşte starea industriei din Bucureşti, şi ea dezafectată în mare parte după Revoluţie. 

Cum este posibil

Statutul şi activitatea bazelor sportive sunt reglementate de legea sportului 69/2000, consolidată în 2009. Conform acestei legi, deţinătorii unei asemenea baze sunt obligaţi să o întreţină, iar desfinţarea bazei sportive se poate face doar prin hotărâre de Guvern, dacă înainte a fost construită o altă bază sportivă, similară celei desfinţate.

Viorel Coadă, reprezentant al Direcţiei pentru Sport a Municipiului Bdiucureşti, a explicat pentru B365.ro cum au putut fi desfinţate multe baze sportive, în ciuda legislaţiei stricte:

„Multe dintre bazele sportive arondate întreprinderilor de stat din perioada regimului comunist nu aveau statut de bază sportivă ci de sere sau grădini de legume, lucru care a permis schimbarea destinaţiei acestora de către cei cărora le-au fost retrocedate proprietăţile după Revoluţie. De exemplu, pe vremea comunismului, la fosta bază sportivă Policolor, administratorii bazei vroiau să facă un bazin de înot, mascându-l ca loc de testare a vopselelor produse în fabrică”

Baza sportivă Policolor, din sectorul 3 al Capitalei, aparţinând de Întreprinderea de Lacuri si Vopsele înainte de ’89, a fost abandonată şi demolată pentru a face loc unui hipermarket, pe bulevardul Theodor Paladdy.

O altă metodă prin care bazele sportive au fost făcute dispărute este abandonarea lor intenţionată şi lăsarea lor în paragină de către proprietari. Baza Sportivă Laromet constituie un exemplu în acest sens. Aceasta a fost cumpărată de către consorţiul AFI la pachet cu fosta întreprindere de stat Laromet în 2007. De atunci, pentru a putea da curs planului de a construi un spaţiu de birouri pe terenul bazei sportive, proprietarii au încercat să îndepărteze grupele de copii care se antrenează pe stadionul Laromet. „(Proprietarii n.r.) le-au tăiat apa, lumina, au demolat tribuna şi vestiarul, i-au călcat chiar şi hoţii a declarat Viorel Coadă.

B365.ro vă prezintă mai jos şi alte exemple de baze sportive ale Capitalei ce s-au luptat să supravieţuiască după Revoluţie, unele cu succes, altele mai puţin. Pentru mai multe imagini cu bazele sportive, consultaţi galeria foto.

Complexul Sportiv ICSIM Bucureşti (Automatica), din care făceau parte trei stadioane de fotbal, a fost dezafectat după Revoluţie, iar pe locul complexului din Bulevardul Barbu Văcărescu locul său a fost ridicată Zona Arena, o locaţie pentru concerte.

Locaţia Bazelor Sportive Chefal şi Cutezătorii

Baza Sportivă Keoke („Chefal”) de pe malul lacului Tei a fost demolată de noul proprietar în anii 2000, iar pe locul acesteia a fost construit un complex rezidenţial. Baza construită în anii ’70 îngloba 11 terenuri de tenis.

O altă bază sportivă controversată din zonă este Baza Cutezătorii, aflată pe malul lacului Tei, a fost închiriată în 2004 Fundaţiei Dinu Pescariu de către Ministerul Educaţiei. Perioada închirierii a fost prelungită la 25 de ani printr-un act adiţional semnat în 2009. Înstrăinarea bazei de către Ministerul Educaţiei a fost, la vremea respectivă, un proces controversat. Baza cu o suprafaţă de 60 de hectare avea din timpul regimului comunist dotări considerabile: terenuri de tenis, fotbal şi baschet. Baza poartă acum numele „Pescariu Sport & Spa” şi oferă terenuri de tenis, inot, aerobic, cycling, squash, fitness, fotbal, masaj, SPA, restaurant şi bar şi cursuri de sport pentru copii (scrima, karate, gimnastica).


Stadionul Girueta, aparţinând echipei de fotbal bucureştene cu acelaşi nume, este părăsit de ani buni. Pe terenul de fotbal din cartierul Berceni au crescut buruieni, iar porţile şi marcajele terenului au dispărut.
 
Clubul Sportiv Progresul, situat în cartierul Cotroceni, adăposteşte Stadionul Cotroceni, cunoscut şi sub numele de „Parcul cu Platani”. Acesta se află în administrarea Băncii Naţionale a României şi deserveşte doar salariaţii băncii. În trecut, pe Stadionul Cotroceni îşi disputa meciurile echipa de fotbal Progresul Bucureşti, devenită apoi F.C. Naţional. Echipa a fost evacuată de pe stadion în 2009 pentru că nu îşi plătise datoriile faţă de BNR, iar acum arena este folosită foarte rar. 

Clubul Sportiv Voinţa, din şoseaua Pipera, în apropierea staţiei de metrou Aurel Vlaicu, adăposteşte mai multe terenuri de fotbal şi tenis, printre care un teren de fotbal cu o capacitate de 1.500 de locuri, unde joacă echipa Voinţa, din Liga a IV-a de fotbal. Baza Voinţa a fost obiectul unui conflict de peste 13 ani între fostul mare tenisman Ilie Năstase şi proprietarii bazei. În luna aprilie a acestui an, Ilie Năstase a câştigat procesul şi a intrat în posesia celor 63.000 de metri pătraţi de teren, unde funcţionează clubul Voinţa. 
 
Tenismenul vrea să transforme clubul Voinţa într-o arenă multifuncţională sportiv-recreativă-comercială, care să includă terenuri de tenis în aer liber şi acoperite, piscine, sala de sport, terenuri de squash, parc acvatic, hotel, poligoane de alpinism, centru medical, dar şi clădire de birouri. Până în acest moment, clubul a rămas aproape neschimbat, iar mai mulţi muncitori lucrează la reconstrucţia bazei sportive.
 
Gardul ce împrejmuieşte fosta Bază Sportivă Spartac din Str. Liviu Rebreanu Terenul, acum viran, pe care se afla fosta Bază Sportivă Spartac
 
Baza Sportivă Spartac, din cartierul Titan, unde în trecut se aflau mai multe terenuri de baschet şi tenis, a fost şi ea victima mai multor procese. Deşi Clubul Sportiv Spartac investise puternic în baza sportivă după 2000, aceasta a fost demolată, iar pe locul ei se anunţase construcţia unui mall. Până în acest moment construcţia nu a început, iar terenul stă părăsit de mai bine de patru ani, deşi demararea construcţiei a fost anunţată pentru sfârşitul anului trecut. Potrivit lui Viorel Pană, motivul este că nici după numeroasele litigii deschise cu privire la terenul fostei baze sportive, proprietatea bazei sportive nu a fost clar atribuită. 
 
 

Un alt exemplu în acest sens este Baza Sportivă Cireşarii, din cartierul 1 mai din sectorul 1. În anii ’80-’90, Parcul Cireşarii era o zonă în care se aflau mai multe locuri de joacă, terenuri de baschet, volei, fotbal, tenis, ping-pong unde făceau sport, fără restricţii, mulţi dintre copiii care locuiau în zonă. Acesta a primit, în anii 2000, titulatura „Complexul Sportiv Cireşarii”, a fost reabilitat şi a fost transformat în club şcolar. Zona, aflată în administrarea Ministerului Educaţiei, s-a închis pentru publicul larg în urmă cu câţiva ani.

Acum, cele câteva terenuri de fotbal şi baschet aflate în Parcul Cireşarii, în care se află baza sportivă, sunt folosite doar ocazional, pentru activităţile organizate de şcolile din apropiere şi pentru cursurile organizate de Clubul Sportiv nr.1, de care aparţine baza. Potrivit locuitorilor din zonă, activităţile sunt destul de rare la baza Cireşarii şi au loc doar în weekend.

 Stadionul Turn

Stadionul „Turn”, din apropierea Bazei Electroaparataj, cuprinde mai multe terenuri de fotbal. Terenurile se prezintă într-o stare inferioară, fiind de fapt pământ uscat pe care nu a mai crescut gazonul. Aici, la cel 5 porţi de fotbal din jurul turnului de paraşutişti din complexul Lia Manoliu, se antrenează copii şi juniorii cluburilor de fotbal din apropiere. 

Stadionul Granitul

Stadionul Granitul şi Stadionul Metaloglobus din sectorul 2, aflate peste drum de hypermarketul Cora Pantelimon, se prezintă într-o stare proastă. Pe unul dintre terenuri au crescut buruieni, tribunele celuilalt stadion au fost lăsate în paragină. Pe aceste două stadioane îşi disputau meciurile echipele Sportul Studenţesc II, Granitul şi Metaloglobus, dar şi mai multe echipe de juniori. Imediat lângă aceste două stadioane alipite se află şi un teren de fotbal sintetic, aflat într-o stare foarte bună. 

Totuşi, locuitorii din această zonă au şi un motiv de bucurie din punct de vedere al bazelor sportive. Pe locul Bazei Sportive Granitul din sectorul 2, în apropiere de Cora Pantelimon, a fost construit Complexul sportiv „Ion Ţiriac”. Centrul pune, gratuit, la dispoziţia elevilor de la şcolile din Sectorul 2 un stadion de fotbal 2 stele, cu tribună pentru 256 de spectatori, un teren de fotbal pe nisip, un teren de volei de plajă, un teren de baschet şi mai multe panouri de minibaschet şi trei terenuri multisport, cele mai multe fiind dotate cu nocturnă. Acesta este, alături de baza Pro Rapid, singura bază sportivă construită în Bucureşti după Revoluţie, potrivit reprezentanţilor Direcţiei pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti. 

Bazele sportive Voinicelul, din zona Pieţei Muncii, în sectorul 3 şi Temerarii (foto), din cartierul Berceni, aparţinând Clubului Sportiv Şcolar 6, sau stadionul echipei Şoimii I.M.U.C. de pe Şoseaua Olteniţei, sunt câteva dintre centrele sportive pentru tineret construite în perioada comunistă ce au rezistat şi funcţionează şi în prezent. Pe acestea au loc antrenamente şi meciuri ale echipelor de fotbal de copii şi juniori. 

Complexul Naţional Lia Manoliu, din sectorul 2, în care se află şi National Arena, adăposteşte ce a mai rămas din Baza Sportivă Electroaparataj, ce a aparţinut de fabrica Electroaparataj. Fabrica a fost demolată în urmă cu trei ani pentru a face loc unui mall. În Baza Electroaparataj se află un teren de tenis, două terenuri de fotbal cu gazon artificial şi un teren de fotbal pe zgură. Terenul de fotbal pe zgură arată acceptabil şi este folosit pentru meciuri de fotbal sau pentru antrenamentele cluburilor de juniori din apropiere, iar terenurile cu gazon sintetic şi cel de tenis se închiriază. Pe unul dintre terenurile de fotbal se joacă şi meciuri din Liga a patra de fotbal.

Acesta este un exemplu fericit, în care întreprinderea unde era arondată baza sportivă a fost demolată, baza sportivă a rămas funcţională. 

Baza Sportivă Timpuri Noi, aparţinând Asociaţiei Sportive Timpuri Noi, este unul dintre puţinele exemple pozitive, în care pentru demolarea bazei sportive s-a respectat legislaţia în domeniu. Fosta bază sportivă a fost demolată pentru construcţia Mall Vitan, dar proprietarii terenului au pus la dispoziţia AsociaţieiSportive o locaţie noup, Complexul Sportiv Extreme, în apropierea staţiei de metrou Nicolae Grigorescu din sectorul 3.

 

Baza sportivă Electromagnetica este un alt exemplu pozitiv. Odată cu privatizarea fabricii Electromagnetica, din cartierul Rahova şi baza sportivă arondată acesteia a intrat sub administrarea noului proprietar. Aceasta este bine întreţinută şi are în componenţă mai multe terenuri de fotbal cu gazon sintetic, două terenuri de tenis pe zgură, săla de biliard, tenis de masă şi gimnastică. Pe unul dintre terenurile de fotbal joacă echipa a doua a clubului de fotbal Rapid Bucureşti. Tabela electronica a acestui stadion a fost adusă de pe fostul stadion Republica, demolat pentru a face loc construcţiei Casei Poporului. 


Recomandarile noastre


Parteneri

Știri – Gândul

Știri – CanCan.ro

Back to top button