Cum a pierdut statul român un miliard de euro. Plus foarte multă distracție care venea la pachet

Statul Român are o datorie de 35 de milioane de euro la Alianța Producătorilor de Film și la partenerii lor străini și hypercelebri care au avut încredere să vină in România și să cheltuiască milioane de euro. Vorbim de Netflix, Universal, Lionsgate, BBC sau Sony Pictures. Dacă la noi este blocată încă din anul 2019, schema de cash rebate funcționează impecabil în Ungaria, Cehia si Croația, țări care au numai de câștigat, din filme, de la locuri de muncă la prestigiu cultural și notorietate turistică. APF cere Ministerului Economiei să deblocheze fondurile și să-și respecte promisiunile. Interviu in exclusivitate cu Andrei Boncea, producător, partener Frame Film.

B365: Ca să înțeleagă fiecare, ce presupune această schemă de cash rebate și cum funcționează în țările vecine – Cehia, Ungaria, Croația?

Andrei Boncea: “În lumea în care trăim, producția internațională de cinema, televiziune și mai nou de streaming, este o industrie anuală de aproape 200 de miliarde de dolari. Impactul economic indus în alte industrii ( media, turism, sport, fashion, telecom, servicii, etc) ajunge la 450 miliarde de dolari. O mare parte din această industrie este globală, nomadă, complexă și sofisticată, întotdeauna în căutarea locului ideal unde producțiile pot fi realizate din punct de vedere economic și creativ”.

Schema cu toate datoriile Statului Român către APF, până la ultimul cent, poate fi văzută aici: APF infographic.

„Nu este o investiție intr-o proprietate fizică, ci într-o idee, o poveste, în esență în aer”

Andrei Boncea: “Filmele și serialele internaționale au nevoie de locații speciale, iar proiectele ambițioase de profesioniști, de talente excepționale, infrastructură și tehnologie. Un astfel de proiect înseamnă cheltuieli de milioane și zeci de milioane de dolari într-un singur loc, într-un timp scurt. Nu este o investiție într-o proprietate fizică, ci într-o idee, într-oo poveste, în esență în aer, în “imagini” captate electronic. Însă un astfel de “proiect” de producție cinematografică creează peste noapte locuri de muncă și “alimentează” economia unei comunități, îmbogățește spațiul cultural, industria locală de cinema și notorietatea turistică.

“S-a dovedit că fiecare euro investit de stat în astfel de facilități “creează “de la 4 până la 7 euro în economie”

Andrei Boncea: “De mai bine de 3 decenii, începând cu Marea Britanie, multe țări din Europa și din lume încearcă să atragă astfel de producții cu ceea ce se numesc “production incentives” – stimulente și facilități fiscale, fie că sunt sub forma de tax incentives sau cash rebate. Motivația economică este simplă. Orice industrie de cinema națională este în mod natural limitată. Imaginația și creativitatea sunt însă infinite și universale. Pe de o parte, caracterul efemer, inefabil și intangibil al “produsului” creat de industria de cinema justifică o abordare fiscală distinctă față de alte industrii sau activități economice.

„Investitorii vin cu bani si pleacă cu imagini stocate, cu o memorie”

Andrei Boncea: “Investitorii” într-o producție nu rămân după filmare cu “proprietăți “materiale”, tangibile, cu terenuri, clădiri sau acțiuni în firme și angajați care generează profit. Ei vin cu bani și pleacă cu imagini filmate stocate într-o memorie. Însă, pe de altă parte, s-a dovedit că fiecare euro investit de un stat în astfel de facilități “creează “de la 4 până la 7 euro în economie, și un efect de “spill-over” în industrii colaterale, cu alte cuvinte o amplificare a impactului economic în beneficiul unei întregi comunități”.

„Toate statele care au introdus astfel de scheme au inregistrat o dezvoltare exponențială a industriilor lor creative”

Andrei Boncea: “În Estul Europei, în Cehia, Ungaria, Polonia, Croația, Slovacia, Serbia, aceste scheme de stimulare se întrec în a oferi facilități cât mai atractive, în diverse forme, returnând producțiilor până la 40% din valoarea cheltuielilor eligibile de producție. Toate statele care au introdus astfel de scheme, și le operează cu succes, au înregistrat o dezvoltare exponențială a industriilor lor creative, a resurselor umane și a talentelor.

În Ungaria, de exemplu, după introducerea unei astfel de scheme ( ajunsă astăzi la 38% în “tax incentives”), valoarea cheltuielilor generate de producția în cinema a crescut într-un deceniu și jumătate de la aprox. 30 de milioane de euro pe an în 2004 ( similar industriei de cinema și TV din România în același an) la peste 1 miliard de euro în 2021. În România nu se întâmplă nimic și industria stă pe loc în mare măsură în aceeași perioadă”.

„România se află printre ultimele țări din Europa unde o astfel de schemă este implementată”

Andrei Boncea: “În 2018, după mai bine un deceniu de eforturi ale producătorilor, Guvernul României instituie prin HG 421/2018 o schemă de stimulare a producției cinematografice printr-o schemă de ajutor de stat “fără notificare”, validată de Comisia Europeană. România se află astfel printre ultimele țări din Europa unde o astfel de schemă este implementată.

Andrei Boncea: “Schema instituită de HG 421/2018 este în aparență simplă, atractivă si competitivă. Oferă 50 de milioane de euro pe an pentru 35% în “cash rebate” pentru producțiile eligibile înscrise în fiecare an după principiul primul venit – primul servit. Programul crează premizele unui climat de business stimulativ, transparent, onest și competitiv, în care companiile românești de producție de film sunt susținute de statul român să se dezvolte și să să atragă producții internaționale, producții care altfel ar fi cu siguranță relocate în alte țări cu facilități similare”.

„Programul înseamnă o revoluție în conduita de afaceri din industria cinematografică”

Andrei Boncea: ”Un efect suplimentar creat de schemă este disciplina financiară și fiscală impusă în sector, ceea ce înseamnă că finanțarea producțiilor este asigurată, plățile pentru producție sunt făcute întotdeauna la timp, echipele, talentele și furnizorii de servicii sunt plătiți la timp, și mai ales, taxele și impozitele datorate statului sunt achitate prompt. Producțiile de film sunt organizate, documentate și minuțios auditate. Programul înseamnă o revoluție în conduita de afaceri în industria cinematografică, și este primită cu entuziasm de membrii comunității profesioniștilor în cinema”.

Andrei Boncea: “Odată lansată, schema debutează timid, însă în cele din urmă tot mai multe studiouri și companii de producție decid să își aducă producțiile internaționale în România. NETFLIX, Universal, Sony Pictures, BBC, Millenium Media, Lionsgate, aduc aici filme și seriale de televiziune cu nume mari în distribuție, de la Samuel Jackson, Michael Keaton, Collin Farrel, Chris Pine, Tye Sheridan, David Tennant, Jean Reno. Producții importante, de la serialul multi premiat KILLING EVE, la filmul de acțiune THE PROTÉGÉ, în regia lui Martin Campbell ( James Bond Casino Royale), la science fiction-ul VOYAGERS, în regia lui Neil Burger ( Illusionist, Divergent) până la extraordinarul remake pentru televiziune dupa AROUND THE WORLD în 80 DAYS cu David Tennant în rolul principal”.

„Din octombrie 2019, schema este practiv blocată”

Andrei Boncea: “Noua administrație a CNSP ( Consiliul Național de Strategie și Prognoză) instaurată de noul guvern Orban, suspendă pur și simplu schema în noiembrie 2019, refuzând semnarea acordurilor de finanțare pentru ultimele șapte proiecte aprobate de Comisia de Film. După eforturi ale industriei, guvernul Orban, promite să continue schema și decide să o mute la Ministerul Economiei.

Schema este mutată la începutul anului 2029, însă surpriză, este practic “omisă” din bugetul de stat pe 2021, de către Ministrul de Finanțe al lui Ludovic Orban, actualul domn prim ministru Câțu, ceea ce împiedică pentru o lungă perioadă de timp semnarea acordurilor de finanțare pentru ultimele proiecte rămase din sesiunea 2019 ( și aflate deja în producție) și ,evident imposibilitatea deschiderii unei noi sesiuni pentru anul 2020” .

„Pandemia si birocrația au blocat schema pentru aproape tot anul 2020”

Andrei Boncea: “Cu mare dificultate, bugetul schemei este în sfârșit rezolvat. Însă pandemia și birocrația blochează în continuare schema pentru aproape întreg anul 2020. În Ministerul Economiei, în ciuda asigurărilor conducerii, înțelegerea acestei scheme este nulă, iar eforturile pentru a o administra sunt inexistente. Abia în septembrie 2020, Guvernul Liberal își asumă continuarea programului până în 2023 și extinderea schemei până la 250 de milioane de euro.

În tot acest timp nicio cerere de plată nu este analizată. Ministerul Economiei nu este capabil să creeze o echipă care să administreze schema sau să stabilească o procedură de plată. Funcționarii din minister consideră că acest program necesită să fie “reparat” și prin urmare îl modifică prin Hotărâre de Guvern în august 2020 (HG 721/2020) – HG de altfel avizat de toate ministerele și intrat în vigoare prin publicare la Monitorul Oficial”.

„Noul ministru al Economiei, celebrul domn Năsui, sosit cu trotineta electrică la minister într-o bună zi, nu consideră această schemă o prioritate”

Andrei Boncea: “În cele din urma, în decembrie 2020, cu mari eforturi ale Alianței Producătorilor de Film, sesiunea pentru 2020 este în sfârșit deschisă. Din proiectele depuse, 12 proiecte însumând aproape 125 milioane RON obțin aprobarea Comisiei de Film din România. Însă Ministerul nu este capabil să semneze acordurile de finanțare până la sfârșitul anului și “ratează” posibilitatea de a se încadra în bugetul anului 2020, obligând producțiile aprobate să consume din bugetul de angajament al următorului an, reducând drastic bugetul care ar mai putea fi alocat unei noi sesiuni în 2021. Noul Ministru al Economie, celebrul domn Năsui, sosit cu trotineta electrică la minister într-o bună zi, nu considera această schemă o prioritate”

„Ministerul cere «răgaz» pentru a se reorganiza”

Andrei Boncea: “Începutul noului an 2021 este marcat de aceeași incertitudine legată de buget și de lipsa de interes a noii conduceri a Ministerului Economiei pentru această schemă de stimulare. După o încercare abandonată de a muta ( fără buget) schema în administrarea Ministerului Culturii, schemei îi este alocat un buget de plăți de 100 de milioane RON ( mult sub bugetul anual promis, si chiar sub bugetul necesar acoperirii plăților producțiilor produse în 2018-2020).

Ministerul cere “răgaz” pentru a se reorganiza, în urma separării Ministerului Energiei, dar și a intenției de a crea o direcție nou a ajutorului de stat în minister care să administreze inclusiv această schemă”.

Andrei Boncea: “În iunie 2021, la mai bine de 6 luni de când ultimele 12 proiecte aprobate de Comisia de Film din România așteaptă semnarea acordurilor de finanțare, 20 de proiecte depuse așteaptă să fie analizate și 24 de proiecte așteaptă să fie plătite. 158 de milioane de RON datorii, adica 35 de milioane de euro. Producătorii straini care s-au împrumutat pentru a finanța partea asumată de Guvernul Românie prin contract, plătesc în acest moment penalități de 12.5%, iar deprecierea monedei de la momentul semnării contractelor mai adaugâ încă 3% pierderi la fiecare leu investit”.

B365: Ce câștigă economia României prin această schemă de finanțare?

Andrei Boncea: “Schema este un bazată pe un principiu simplu în sine, un motor economic dovedit în toate țările din lume care vrea sa dezvolte industrii creative sau emergente. În principiu este o scutire de taxe a activității economice pentru un timp, care se traduce prin returnarea (cash rebate) a unei sume din cheltuielile considerate eligibile după principii și criterii clare.

„Fiecare euro adus din străinătate de aceste producții este cheltuit în servicii de producție, logistică, în construcții”

Andrei Boncea: “Fiecare euro din producția de film, adus din străinătate de aceste producții, este cheltuit în servicii de producție, logistică, construcții, etc. Dacă mergem pe lanțul lui, și al fiecărui subcontractor, produce în medie de 40% în taxe și impozite generate și plătite statului român cu mult înainte ca statul să plătească vreun euro înapoi. Cu alte cuvinte este o schema “finanțată” de activitatea economică, de companiile de producție, și decontată de stat, mult după colectarea taxelor aferente. Este, de altfel, singura schemă de ajutor în care statul își colectează integral contribuția înainte de a plăti ceva”.

„Această chemă ar fi adus în România, în această perioadă, un miliard de euro „

Andrei Boncea: “Un calcul simplu arată ca dacă ar fi funcționat la capacitatea maxima, această schema ar fi adus un miliard de euro în România în această perioadă, și ar fi mărit de cel puțin patru ori industria de film , ar fi creat infrastructură și locuri de muncă”.

“Zeci de filme care au explorat inițial România sunt în acest moment în producție in alte țări”

B365: Riscăm ca marii producători să nu mai vină în România și să aleagă țările vecine în care lucrurile funcționează firesc?

Andrei Boncea: “Zeci de producții care au explorat inițial România, sunt în acest moment în producție in Bulgaria, Serbia, Slovacia, Ungaria, Croația, Grecia, Africa de Sud, Noua Zeelandă. Producții în valoare de peste 200 de milioane de euro au ales țări mai prietenoase și mai serioase cu investitorii.

În Guvernul domnului Câțu și în Ministerul domnului Năsui nu sunt funcționari care respectă contracte comerciale și angajamente asumate internațional și nici cinefili”.

Despre cash rebate și admirabilul Stat Român am mai scris aici :“E mai ușor să ne întâlnim cu un extraterestru de pe Alpha Centauri decât cu domnul Năsui”. Statul datorează 35 de milioane de euro industriei cinematografice și se face că plouă

Am mai scris si despre Django sau Samuel l. Jackson:

“Django” a ajuns în România și se simte ca la mama lui acasă, în Arizona. “Când un film mare vine cu cortul la tine în sat, viața satului se schimbă definitiv”

Exclusiv | Cum au fost Samuel L. Jackson și Michael Keaton pe furiș la București. Au filmat în piscina lui Ceaușescu din Primăverii și la Palatul de la Snagov