Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU

Clădirea de birouri Sky Tower (137 de metri înălțime) reprezintă cel mai înalt zgârie-nori din București și din România, obiectiv arhitectural de impact vizual în mediul urban. Prin comparație, sub același cer, Catedrala Mântuirii Neamului (120 m înălțime) se situează pe locul II în topul înălțimilor amețitoare. Cum și cine a construit Sky Tower, clădire reper pentru dezvoltarea zonei de afaceri din Floreasca, La Defense-ul românesc? Cum este percepută torida vară a anului 2024 din turnul de sticlă, când Bucureștiul se topește sub temperaturi incendiare? Mai jos, interviu cu arh. Mihai Eftenie de la Baumarc Proiect, biroul de arhitectură care a contribuit la construcția Sky Tower.

Sky Tower redefinește linia de orizont a Bucureștiului

Sky Tower, construcție cu o compoziţie arhitecturală aparent simplă, dar de mare efect, a fost proiectată de arhitecţii vienezi Franz JANZ și Armin FUCHS de la HOFFMANN-JANZ ZT GmbH – împreună cu arhitectul Mihai EFTENIE de la BAUMARC PROIECT din București, beneficiar fiind Reiffensen Evolution. Cu o locație excelentă în zona Floreasca și o vizibilitate care creează emoţie, Sky Tower are 37 de etaje și redefinește, în prezent, linia de orizont a Bucureștiului. Construcția clădirii a început în anul 2008 și a fost recepționată în anul 2012.

“Clădirea de formă eliptică este structurată vertical într-o serie de elemente transparente, translucide și opace”

„Clădirea Sky Tower se dovedeşte a fi un reper din sticlă pentru mai multe trasee importante din oraş, îl zăreşti de departe de pe DN1 si de pe A3: un proiect inovator care răspunde celor mai înalte standarde estetice şi tehnologice. Clădirea de formă eliptică este structurată vertical într-o serie de elemente transparente, translucide și opace, care creează un efect vizual dinamic și care reflectă totodată o anumită zonificare funcțională”, se arată în prezentarea proiectului.

Lifturile de mare viteză ajung la ultimul nivel al clădirii într-un timp record de 30 de secunde

La primul nivel al Sky Tower se remarcă un lobby de dimensiuni generoase, cu grădini verticale și o zonă de acces către lifturile de mare viteză, cu ajutorul cărora se poate ajunge la ultimul nivel al clădirii într-un timp record de 30 de secunde. Unul dintre spațiile cele mai spectaculoase ale turnului îl reprezintă restaurantul panoramic amenajat la ultimele două niveluri.

Cu pereți din sticlă, restaurantul panoramic din Sky Tower oferă perspective remarcabile asupra Bucureștiului

Fațada a fost realizată din sticlă cu control solar (care reprezintă aproximativ 33% din suprafața ei), din panouri de geam termoizolant serigrafiat (21% din suprafața fațadei), panouri de sticlă transparentă, panouri de geam termoizolant serigrafiat (23%) și panouri metalice cu termoizolație (22% din suprafața fațadei).

Dipl. Arh. Mihai Eftenie a absolvit Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” în anul 1975, având profesori arhitecţi şi ingineri remarcabili: Zoltan Takacs, Toma Olteanu, Dinu Gheorghiu, Romeo Belea, Alexandru Cișmigiu, Grigore Ionescu. Până în anul 1989, Arh. Mihai Eftenie a lucrat la Institutul de Proiectare Carpați, unde i-a avut drept mentori pe arh. Nicolae Vlădescu, ing. Traian Popp, ing. Mircea Mironescu.

“Mari personalităţi ale științei construcțiilor din România au ridicat obiecții privind structura viitoarei clădiri, deoarece inginerii austrieci au calculat după normele canadiene, și nu după cele românești”

B365.ro: Arh. Mihai Eftenie, cum ați intrat în proiectul Sky Tower?

Arh. Mihai Eftenie: Arhitecții austrieci au apelat la un arhitect român pentru avizele importante, autorizația de construire şi asistenţa tehnică pe timpul şantierului. Edificarea Sky Tower a avut două faze, prima în care groapa pentru fundație a rămas așa vreo trei ani, din cauza refuzului avizării structurii. Proiectul a fost reluat apoi pe noi baze. Expertizele de structură au fost realizate de prof. univ. dr. ing Constantin Pavel, care era atunci prorectorul Facultății de Construcții și de ing. Emilian Țițaru, personalităţi ale științei construcțiilor care, din păcate, nu mai sunt printre noi.

Experţii au ridicat obiecții privind structura viitoarei clădiri, deoarece inginerii austrieci au calculat după normele canadiene, și nu după cele românești. Când am început, proiectul nu avea autorizație de construcție, pentru că nu avea avize. De cea mai mare importanță era avizul ISC, bazat pe expertiza acestor mari ingineri români. Pe baza acestui document am elaborat proiectul de arhitectură.

“Am ținut cu tărie să fac exact ceea ce trebuie pentru conformarea unui turn de o asemenea înălțime, deoarece dacă apare un incendiu la orice etaj, ar fi o mare problemă’”

Arh. Mihai Eftenie: A trebuit să recompunem planurile după consultările cu experții în inginerie structurală și în securitate la incendiu, dl. Dănuţ Măciucă. În primul rând, m-am ocupat de autorizația de construire și de avizul Brigăzii de pompieri. Am ținut cu tărie să fac exact ceea ce trebuie pentru conformarea unui turn de o asemenea înălțime, deoarece dacă apare un incendiu la orice etaj ar fi o mare problemă.

“Când s-a construit turnul de birouri de la Armenească, s-a săpat în fundaţii fără să fie luată nicio măsură de precauţie. Este incredibil câtă neglijență a putut să existe la acel constructor”

Ați văzut ce s-a întâmplat la blocul turn de la Biserica Armenească. Am fost acolo după incendiu să văd ce s-a întâmplat. Ştiam doar problemele din timpul execuţiei fundaţiilor. Când s-a construit turnul de birouri de la Armenească, s-a săpat în fundaţii fără să fie luată nicio măsură de precauţie, tot nisipul de sub biserica Armenească a fost tras. Este incredibil câtă neglijență a putut să existe la acel constructor, dar să se folosească materiale sub normele de siguranță era de neînchipuit. Anumiți constructori, în lipsa unui project-manager ferm, vor încerca întotdeauna să faca rabat în etapele de procurement ale proiectului. Pentru proiectul Sky Tower am avut o atitudine fermă în privința materialelor folosite și a tehnicilor de construcție, pentru a împiedica aprovizionarea cu materiale neconforme, riscante pentru sănătate și siguranță.

“Turnul are structura din beton armat, cel mai bun pentru România și pentru solul Bucureștiului cu nivel ridicat de hazard seismic”

B365.ro: Cum se construiește un zgârie-nori?

Arh. Mihai Eftenie: Nu este deloc simplu. Sky Tower (cu infrastructura pe cinci niveluri – care conține adăposturile și garajul subteran – și suprastructura cu 37 de niveluri), a fost construit în maniera top-down, adică s-a realizat întâi structura verticală, s-a turnat planșeul de la cota zero, după care a început să se toarne restul planșeelor: s-a construit și în jos și în sus. Am văzut cum s-a pus armătura în stâlpi. Turnul are structura din beton armat, cel mai bun pentru România și pentru solul Bucureștiului cu nivel ridicat de hazard seismic. Armăturile au avut niște joante înfiletate. De obicei, la contrucțiile din beton armat barele se petrec, dar in acest caz nu s-a putut folosi această metoda pentru că nu ar mai fi fost loc și pentru beton în cofraj. Pentru a se putea turna betonul, toate armăturile au fost montate cap la cap. Este foarte interesant.

“Când ajungi jos pe scări îţi dai seama ce greu este să cobori de la 130 m înălţime: este aceeaşi senzaţie ca atunci când cobori de pe Piatra Craiului”

Arh. Mihai Eftenie: Am fost prezent pe șantier din momentul în care se construia structura. Se putea urca cu un lift exterior tehnic și, la un moment dat, mai spre final, când am ajuns la etajul 36 și am vrut să coborâm, era foarte multă lume care dorea să ia acest lift tehnic, așa că am hotărât să coborâm pe scări. De vreo două ori s-a întâmplat acest lucru: când ajungi jos, îţi dai seama ce greu este să cobori astfel de la 130 m înălţime: ai aceeaşi senzaţie ca atunci când cobori de pe Piatra Craiului. Cele doua scări din Sky Tower au fost proiectate pentru evacuarea unui anumit număr de persoane pe etaj. A trebuit să avem prevăzut acel număr maxim de persoane pe etaj, deoarece în ţara noastră exista norme clare: atunci când s-a propus închirierea unui etaj întreg unei firme care venea cu birouri mai mici și cu angajati mai mulți, am refuzat ferm. Avizul de siguranţă la incendiu, obtinut pe baza scenariului şi documentaţiei realizate de mine, impunea această condiție.

“Nu facem doar marketing şi comerţ: atât arhitectul, cât şi beneficiarul, răspund împreună de securitatea clădirii”

B365.ro: Așa dorea beneficiarul? Putem să spunem aceasta?

Arh. Mihai Eftenie: Eu nu contest beneficiarului dreptul de a închiria la un preț foarte bun, trebuie să-și recupereze investiția; dar aici nu facem doar marketing şi comerţ: atât arhitectul, cât şi beneficiarul răspund împreună de securitatea clădirii. În Londra pe 14 iunie 2017, o clădire înaltă de 24 niveluri, Grenfell Tower din North Kensington, West London, a ars ca o torţă timp de 60 de ore: rezultatul – 72 morţi, 70 răniţi .

“S-a încercat să se construiască un turn și la Lido, pe locul „piscinei cu valuri maritime „, care a încântat atâtea generaţii de bucureşteni. Blocurile turn n-au ce să caute în zona centrală”

B365.ro: Cum vedeți Bucureștiul clădirilor pe verticală?

Arh. Mihai Eftenie: Cea mai aglomerată zonă de construcții pe verticală este în Floreasca. Dacă se fac zgârie-nori, n-am nimic împotrivă, dar să se ridice acolo, la marginea orașului. Grav este că au apărut turnuri și în centrul Bucureștiului, ori ele nu au ce să caute în zona centrală. Vedem din Piaţa Victoriei Clădirea Muzeului Ţăranului Român, dar ce se profilează în spatele ei ? Ne uitam din axul Bulevardului Eroilor la Clădirea Academiei Militare; ce vedem în spatele ei? Ca arhitecţi avem responsabilitatea protejării imaginii oraşului: ne explica un primar odată că parerea Comisiei de Urbanism este facultativă pentru el, oricând o poate dizolva. S-a încercat să se construiască un turn și la Lido, pe locul „piscinei cu valuri maritime „ care a încântat atâtea generaţii de bucureşteni.

“Există un regulament al zonelor protejate, dar cum se aplică este o întreagă poveste şi o mare aventură pentru arhitecţi”

Restaurăm în acest moment o casă monument pe strada Mântuleasa, stadă declarată în întregime monument istoric, și am descoperit, când am documentat zona, că, deși este declarată Zonă Construită Protejată și monument, nimeni n-a avut grijă să-i păstreze acest statut .

B365.ro: Cum a fost gândită fațada Sky Tower, în așa fel încât interiorul clădirii să nu aibă temperatura din deșert, în perioadele tot mai caniculare?

Arh. Mihai Eftenie: Sunt șase tipuri de geam pentru controlul solar, s-a făcut un calcul pentru optimizare. Apoi, toată partea de instalații de răcire este realizată cu instalaţii performante aduse din Finlanda, cu grinzi de răcire: au suprafața de emisie mare, în consecință viteza aerului este foarte mică.

B365.ro: Cum se vede Bucureștiul de sus?

Arh. Mihai Eftenie: Este foarte frumos. Acolo mă duc cu prietenii care vin din străinătate, îi duc la restaurantul Nor din Sky Tower.

„Orașul trebuie să se dezvolte și chiar se dezvoltă. Apar clădiri noi, în timp ce altele sunt lăsate în paragină”

B365.ro: Cum vedeți Bucureștiul azi? Cu clădiri monument istoric, mai mult sau mai puțin îngrijite, și, mai nou, cu zgârie-nori?

Arh. Mihai Eftenie: Bucureștiul așa a fost dintotdeauna, un conglomerat interesant, ăsta este farmecul lui. Avem un patrimoniu construit în stil Art Deco impresionant. Orașul trebuie să se dezvolte și chiar se dezvoltă. Apar clădiri noi, în timp ce altele sunt lăsate în paragină. Încă nu există o lege care să-i expropieze pe cei care n-au interes să restaureze monumentele istorice și nici nu sunt fonduri suficiente la primărie ca să fie refăcute. Dacă la Madrid priveşti de pe acoperişul unuia din cele doua turnuri Kio – Puerta de Europa, orașul apare ca un obiect de care cineva are grijă. Există o preocupare specială pentru arhitectura orașului, observi asta la Barcelona – dacă ați vedea cum este gândit PUG-ul acolo, ați realiza că Primăria lucreaza în favoarea locuitorilor – la Paris, peste tot în Europa, doar la noi sunt câteva administrații cu acest spirit. Ajungem la vorba lui Raymond Poincaré care, în ceea ce ne privește, spunea: “Que voulez-vous, nous sommes ici aux portes de l’Orient, où tout est pris à la légère… “.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu

Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu

• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care