Cum a contribuit Sergiu Nicolaescu la distrugerea Mânăstirii Văcăreşti, monument istoric

Mănăstirea Văcăreştilor a fost ridicată de către boierul Nicolae Mavrocordat şi fiul său Constantin între anii 1716 şi 1736. Ansamblul de clădiri somptuoase, construite în stil brâncovenesc, au servit ca lăcaş de cult pentru 112 ani, până în 1848 când, în timpul revoluţiilor care aveau loc în Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, a fost transformată în închisoare pentru ţăranii răsculaţi. Puţin mai târziu, în 1868 Mănăstirea Văcăreşti este folosită din nou ca temniţă, de data aceasta pentru ţăranii răsculaţi împotriva regimului conservator. Din acel moment se renunţă la folosirea acesteia ca lăcaş de cult şi rămâne definitiv închisoare.

Închisoarea Văcăreştilor avea să se închidă definitiv în 1973, când întregul complex este dezafectat. Planurile ulterioare ale administraţiei vizau transformarea acesteia într-un muzeu de artă medievală românească, însă acest plan nu a fost dus niciodată la bun sfârşit.

În anul 1984, pe 2 decembrie, soţii Ceauşescu hotărăsc după o vizită de două ore ca acea clădire să fie trecută pe lista edificiilor ce trebuie dărâmate.

Câteva luni mai târziu de la acea vizită inopinată a Ceauşeştilor, regizorul Sergiu Nicolaescu se pregătea pentru filmările unei noi pelicule de război intitulată „Noi, cei din linia întâi”. Cineastul, aflându-se în căutarea unui loc care să reflecte atmosfera din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, obţine aprobarea de la Comitetul Central pentru folosirea fostei mănăstiri Văcăreşti ca platou de filmare pentru scene de război. Sunt aduse tancuri, lansatoare de flăcări şi grenade, sunt montate dispozitive pirotehnice foarte puternice chiar în incinta lăcaşului de cult şi se încep filmările.

Folosirea ca platou de filmare aduce mănăstirii daune ireparabile complexului. Poarta mare de la intrare, crucea şi fântâna arteziană din faţa bisericii au fost distruse total, iar apelurile – mai mult sau mai puţin de faţadă ale Bisericii Ortodoxe Române – nu au ajutat cu nimic şi astfel s-a decis demolarea totală a complexului. Nici măcar intervenţia mai multor personalităţi culturale precum Constantin Noica, Geo Bogza, Mihai Şora, Dinu C. Giurescu sau Răzvan Theodorescu nu i-a înduplecat pe soţii Ceauşescu, relatează Adevărul.

De-a lungul timpului, aici au fost întemniţaţi oameni de vază ai culturii româneşti, scriitori, personalităţi politice şi căpetenii bisericeşti. Tudor Arghezi şi Ioan Slavici au fost acuzaţi şi închişi, alături de alţi 11 ziarişti, pentru înaltă trădate în timpul Marii Uniri. De asemenea, Liviu Rebreanu, Mircea Damian, Episcopul Bisericii Greco-catolice, Vasile Aftenie, sau părintele legionarilor din România, Corneliu Zelea Codreanu, au fost închişi aici. Acesta din urmă a susţinut că numele mişcării pe care a înfiinţat-o, „Legiunea Arhanghelului Mihail”, a fost inspirat de icoana Sfântului Arhanghel Mihail, aflată pe uşa din dreapta a iconostasului fostei biserici.