Cum a apărat câinele meu casa de spărgători

de:
08 nov. 2010
2 Afișari
Cum a apărat câinele meu casa de spărgători

Aşa cum povesteam şi pe Voxpublica, am avut neşansa de a-mi fi spartă casa de hoţi. Fireşte, însă, atunci când am auzit vestea, prima mea grijă a fost câinele, ce s-a întâmplat cu el, ce i-au făcut nenorociţii! Nu lănţişorul de aur, nu încărcătorul de la telefon sau decodorul de la HBO cu care au plecat spărgătorii (nu cred că au fost foarte mulţumiţi de pradă, apropo).

Pe vremea aceea aveam un căţeluş comunitar, de talie mică, o fetiţă care de obicei lătra de cum auzea mişcare pe palierul blocului, aşa că mă aşteptam să se fi luptat cu hoţii din prima până în ultima clipă. Ajunsă de urgenţă acasă, însă, după ce am fost alarmată cu privire la spargere, am găsit-o ascunsă sub pat, tremurând. A durat ceva timp să o conving că pericolul a trecut, iar cei care îi încălcaseră intimitatea au plecat.

Spărgătorii, însă, se pare că nu aveau un suflet chiar atât de rău, aşa că, parţial, i-am iertat. Nu doar că nu i-au făcut nimic câinelui, dar chiar au scos din frigider o bucată de salam, pe care i-au aruncat-o sub pat, unde probabil că se refugiase încă de la intrarea lor în casă. Salam pe care, în condiţiile alea de stres, căţelul l-a ignorat în totalitate. Dar…intenţia contează!

Cookies