Cum a ajuns o familie de albine din București în stup la Muzeul Antipa. Mierea lor are gust de oțetar și de tei, deși suntem singura capitală europeană unde albinăritul e interzis

Albinele duc o viață dulce în București, prosperă, pentru că este cald, iar flora orașului este curată, necontaminată cu erbicide.

Cea mai harnică ființă din București și-a găsit un mare prieten și protector în Patrula Apicolă Urbană, un grup de apicultori voluntari care extrage albinele din cele mai neașteptate locuri: case vechi, balcoane, pereți, scorburi, coloane de gaze.

Una dintre reușitele Patrulei a fost mutarea unei familii de pe o creangă de copac într-un stup de sticlă, instalat în sera de fluturi tropicali din cadrul Muzeului Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa”.

În această primăvără, nu uitați că “Albinele sunt prietenii noştri”, interviu cu prof. Marian Pătrașcu, Președinte al Filialei Județene Ilfov și a Municipiului București, din cadrul Asociației Crescătorilor de Albine din România.

Scopul proiectului “Albinele sunt prietenii noştri” este de a conștientiza importanța albinelor pentru mediu, pentru București și pentru umanitate.

• Citește și povestea albinelor din București, mai jos:
  • Mierea de București, deliciul neștiut care ar putea fi brandul orașului. Apicultorii găsesc roiuri de albine în case de patrimoniu și în cele mai neașteptate locuri

“Copiii sunt încântați de această familie de albine de la Antipa, am adus și o altă familie și vom aduce de câte ori vom găsi în oraș aceste bijuterii arhitectonice”

B365.ro: Ce mai fac albinele de la Muzeul Antipa?

Prof. Marian Pătrașcu: “Am fost chemați undeva foarte aproape de sediul unei poliţii locale de către o doamnă, care ne-a anunțat că există faguri de albine pe crengile unui copac și ar fi păcat să se piardă. Am fost acolo și am descoperit o familie tânără, care a beneficiat din plin de cules de nectar şi de polen, și a crescut faguri deschişi la culoare.

Mi-am dat seama că este acolo de câteva săptămâni și, fiind la înălţimea etajului 3 al blocului, am cerut ajutorul autorităților; a fost oferit, ne-am urcat și am tăiat creanga cu faguri. Am pus-o într-un stup de observație, din sticlă, cu o ieșire separată pentru albine, instalat în sera de fluturi tropicali din cadrul Muzeului Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa”. În niciun caz vizitatorii nu sunt în pericol și acum, mai ales copiii, le pot observa. Copiii sunt încântați de această familie de albine, am mai adus încă una și vom aduce de câte ori vom găsi aceste bijuterii arhitectonice. Vrem să învățăm copiii să nu se teamă de albine, ci să le cunoască şi să convieţuiască împreună cu albinele întrucât produsele lor, mierea şi polenul sunt savurate de copii şi contribuie la dezvoltarea armonioasă a lor, precum şi a persoanelor vârstnice”.

Capitalele Europei, raiul albinelor! “Când a fost incendiul de la Catedrala Notre-Damme, toată lumea a întrebat dacă au supraviețuit cele aproximativ 200.000 de albine”

B365.ro: Comisia Europeană recomandă albinăritul în marile orașe. Ce se întâmplă în București?

Prof. Marian Pătrașcu: “Comisia Europeană recomandă acest lucru și acest fapt se întâmplă la Paris, de pildă. Atunci când a fost incendiul de la Catedrala Notre-Damme, populația a întrebat ce fac familiile de albine, dacă au supraviețuit. Acolo erau 5 familii de albine și, după câteva zile, răspunsul a fost că da, sunt în viață, sunt bine. Populația Parisului știa că ele există acolo. Lumea este conștientă și educată. Albinele de la Notre-Damme au supraviețuit incendiului care a devastat acoperișul Catedralei, anul trecut. Fiecare stup produce în medie, în fiecare an, 25 de kilograme de miere, vândută personalului de la Notre-Damme, care le îngrijește începând cu anul 2013”.

“Albina nu vrea să deranjeze absolut deloc, pentru că albina își vede de viața ei”

Prof. Marian Pătrașcu: „Roiul acela, pe care îl vedem în toată splendoarea sa, plecând din vechea casă, vrea să-și facă o nouă casă! Într-un ˝roi˝ sunt albine din toate generaţiile, de toate vârstele. Pleacă cu ˝gușa plină˝, o spun la modul plastic şi astfel nu pot înţepa. Au rezerve până când se va construi noua casă, iar aceasta trebuie clădită repede, pentru că albinele bătrâne pier, iar până când se vor naşte primele generaţii trebuie să treacă 21 de zile şi până să devină adulte, culegătoare, mai trec încă 15 zile. Mult timp! Albina nu dorește să atace pe nimeni. Albina nu vrea să deranjeze absolut deloc, pentru că albina își vede de viața ei. Dacă este agresată, normal că se va apăra și ea. În Viena, există familii de albine pe Monetăria Statului. Acolo este lichidul de aur, un brand extraordinar. În cele 23 de raioane din Viena există 23 de sortimente de miere, cu gusturi diferite. Sunt albine pe terasele unor hoteluri, iar la micul dejun turiştii primesc miere de la acestea. Și în București gustul mierii este diferit, pentru că fiecare zonă are vegetație spontană sau cultivată specifică, cu gust diferit, însă extraordinar”.

“Am gustat și am fost uluiți de aroma mierii din București. Cea de oțetar este foarte aromată și plăcută”

B365.ro: Ce gust are mierea din București? Avem o miere specifică orașului?

Prof. Marian Pătrașcu: “Mierea de București ar putea să fie un brand pentru că avem zone cu oțetar, cu salcâm, cu tei, dar și floră spontană sau cultivată. Aveam squaruri, parcuri, curţi-proprietăţi private și ori de câte ori am intervenit și am găsit faguri cu miere ˝ne-am permis˝ și noi să o gustăm. Și am spus simplu: Este extraordinară! Am fost uluiți de aromele ei extrordinare. Mierea de oțetar este foarte aromată și plăcută. Este păcat că în România, în anul 2010, în București a fost dată o hotărâre de Consiliu General în care albina este trecută într-un regulament general alături de porci, cai și alte animale care poluează, fac mizerie și miros urât. Fără comentarii!”.

București, singura capitală europeană unde albinăritul este interzis

B365.ro: Este menținută această hotărâre și în prezent?

Prof. Marian Pătrașcu: “Este în vigoare și azi, la mai bine de 13 ani de când a fost dată, și sper să nu cădem în greșeala orașului New York, care a avut o interdicție similară pentru albine timp de 27 de ani, iar în acest moment administrația îi roagă pe new-yorkezi să crească familii de albine. Trebuie reglementat într-un fel și albinăritul în București. În anumite zone poate trebuie să controlăm numărul de familii de albine, dar o interdicție este complet greșită. Asociaţia noastră este pregătită. Din 1957, şcolim românii, îi pregătim să crească albine, să îşi însuşească tehnologii, să aducă bunăstare în familiile de albine şi să aibă şi un profit. După ani de implicare efectivă în Bucureşti şi împrejurimile acestuia şi nu numai, cu siguranţă că Filiala Judeţeană Ilfov şi a Municipiului Bucureşti ştie ce trebuie făcut şi aici, astfel încât să putem gestiona corect acest domeniu. Poate că pe lângă atestatul de apicultor va trebui să atestăm, ştiu şi eu, apicultorul de Bucureşti, de oraş, pentru a şti să gestioneze albina, aşa cum o face acum Patrula Apicolă Urbană”.

“Bucureștenii să fie conștienți că albinele sunt lângă noi, sunt pentru noi și trebuie să rămână şi în București. Suntem ˝crescători de albine˝ şi nu ˝hingheri˝”

Prof. Marian Pătrașcu: “Albinele se încăpățânează să trăiască în București. În ultimii 5 ani suntem văzuți pe această pagină de facebook și punem imagini şi filme de la intervenţii nu pentru a ne lauda, ci pentru ca bucureștenii să fie conștienți că albinele sunt lângă noi, sunt pentru noi și trebuie să rămână şi în București. Nu putem să le luăm pe toate din ˝raiul urban˝ și să le ducem în ˝iadul rural˝ unde există erbicidări şi pesticide. Este ca și când le-am lua de aici, unde pot să fie fericite, și le ducem în rural unde poate până la sfârșitul sezonului nu mai reușesc să prindă nici măcar iarna”. Suntem ˝crescători de albine˝ şi nu ˝hingheri˝!”.

“Dacă nu ar mai fi albine, n-ar mai fi flori, n-ar mai fi animale și în patru ani ar dispărea și omenirea de pe pământ”

B365.ro: De ce este albina cea mai importantă ființă de pe pământ ?

Prof. Marian Pătrașcu: “Pentru că din patru linguri de mâncare trei i le datorăm exclusiv ei, Măriei-Sale, ALBINA! Și ar trebui să-i mulțumim că ne dă 3 sferturi din mâncare. Lucrul acesta a fost recunoscut de către The Royal Geographical din Londra, unde micuța insectă a fost declarată cea mai importantă ființă de pe planetă. Și trebuie să recunoaștem, merită acest titlu. Să nu uităm că există o afirmație făcută de Albert Einstein care spunea: “Dacă albinele ar dispărea de pe faţa pământului, atunci omul ar mai supravieţui cel mult 4 ani pe planetă”. Fără albine, nu mai există polenizare, fără de care nu mai există plante, nu mai există animale, nu mai există… oameni. Noi vom trăi poate, căci vom lua hrană din altă parte, dar cred că trebuie, și este momentul, ca autoritățile să vină alături de noi și să încercăm să găsim o formulă care să fie bună și pentru oameni și pentru albine”.

“Am găsit, în această perioadă, câteva familii pe crengile copacilor, dar nu le putem lua la acest moment pentru că ar însemna să le ucidem”

Prof. Marian Pătrașcu: “Albina este singura ființă de pe pământ care nu poartă niciun agent patogen care poate fi transmis la om. Din contra, toate produsele ei pot fi consumate de om: mierea, ceara, lăptișorul de matcă; chiar și veninul are întrebuințări extraordinare în anumite formule pentru boli reumatice, și nu numai, întrucât cresc imunitatea şi previn îmbolnăvirea consumatorilor. Să trăim alături de albină, împreună cu ea, să îi mulțumim pentru ceea ce ne oferă, să o îngrijim. Nu numai noi, apicultorii, ci și bucureștenii. Dacă au văzut un roi, o familie de albine trebuie să ne cheme, iar noi vom ști cum să gestionăm situația, de la caz la caz. Am avut şi în această perioada sesizate câteva familii pe crengile copacilor sau în construcţii, dar nu le putem lua acum pentru că ar însemna să le ucidem. Este frig, temperatura la care familia amorțește este de 14 grade; dacă le luăm acum le condamnăm la moarte sigură”.

“Albina nu s-a născut să ucidă. În momentul în care înțeapă își pierde viața și ea știe lucrul acesta. Deci, este ultimul lucru pe care l-ar face”

B365.ro: Unde duceți albinele din București?

Prof. Marian Pătrașcu: “Unde au voluntarii noștri stupinele. Majoritatea avem stupinele în jurul Bucureștiului, pentru că există această interdicție de a crește albine în oraș. Avem colegi, cum este și cazul meu, care au stupinele la 50 de km de București, dar sunt și colegi activi în patrulă care au stupine la 150 de km sau la 200 de km distanță. Intervenim cu o mână de oameni la o mulțime de evenimente și reuşim să gestionăm totul bine, atât pentru populaţie, cât şi pentru albine. Decimarea lor ar fi cea mai mare eroare posibilă. Albina nu s-a născut ca să ucidă. În momentul în care înțeapă, Albina își pierde viața, și ea știe lucrul acesta, deci este ultimul lucru pe care l-ar face. O face doar pentru a se apăra. Dacă ești ˝cu minte˝, albina e cuminte!”.