Cu ocazia inundației, primarul Ciucu descoperă una dintre marile probleme ale Bucureștiului: infrastructura de canalizare și ape pluviale. Zice ccă „nu lamentări, ci soluții!”

Bucureștiul se inundă, de ani de zile, la aproape fiecare ploaie, iar când plouă extrem ca azi-noapte, orașul e dezastrul pe care îl trăim azi, o zi cu inundație la metrou, pe străzi, bulevarde, peste tot; infrastuctura de canalizare și preluare a apei pluviale e una dintre cauze, iar primarul general  Ciprian Ciucu vorbește acum despre acest subiect mai degrabă absent din dezbaterea publică, din campaniile electorale și din declarațiile politicienilor.

Ciucu: Infrastructura de canalizare și de preluare a apelor pluviale are multe limite

Într-o postare publicată cu câeva minute în urmă pe Facebook, primarul general vorbește, practic pentru prima dată, despre o mare problemă a orașului: riscul la inundații, care are două cauze majore: o suprafață a orașului preponderent betonată (aprox. 80% din București e o întindere de  asflat și betoanele blocurilor, că s-a construit sălbatic în oraș în ultimele decenii) și un foarte vechi și ianadaptat sistem de canalizare și preluare a apelor pluviale.

„Nu lamentări, ci soluții”, scrie introductiv primarul general, după care ne explică de ce trăim ce trăim:

Actuala infrastructură de canalizare și de preluare a apelor pluviale are multe limite: nu a fost proiectată pentru astfel de fenomene meteorologice. În doar câteva ore, cantitatea medie de precipitații care s-a descărcat pe suprafața Municipiului București a fost de 69,90 l/mp în aproximativ 10 ore. Bucureștiul a ajuns 75% impermeabil (opinia unui specilist), din cauza dezvoltării și a neaplicării unor metode și tehnici de construcție care să permită permeabilitatea apei. Da, este adevărat, sunt mai costisitoare, dar merită.

Ciucu promite că, la un moment dat, Bucureștiul nu se va mai inunda la aproape orice ploaie

Primarul general continuă înștiințarea cu următoarea veste proastă, subliniată de dumnealui cu caps lock (ceea ce, în limbajul internetului, înseamnă strigătură): „FENOMENELE EXTREME VOR FI MAI DESE, NE PREGĂTIM!”

Apoi, urmează promisiunea acțiunii:

Ce este de făcut? Pe scurt, investiții. Mai detaliat, avem „mapate” vulnerabilitățile și știm unde să intervenim! Este nevoie de bazine, bazine, bazine. În loc să scoatem apa pe stradă, cum se întâmplă acum, trebuie să construim în amonte două bazine de retenție mari, care să descarce treptat apa în Râul Dâmbovița (în funcție de viitură) și să o rețină pentru perioadele secetoase, pentru irigații. Vârfurile de viitură pot fi atacate prin construirea a două mari bazine, unul sub Parcul Izvor și unul sub Parcul Operei. Acestea vor degreva vârfurile de ploaie!

Ciprian Ciucu ne mai anunță că a discutat cu Apa Nova, pe parcursul ultimelor luni, despre investițiile necesare în București pentru limitarea riscului de inundații:

Avem deja un plan și soluții pentru finanțarea acestor investiții. Urma să vi le prezint, dar, dat fiind contextul curent, le menționez încă de acum. Dădusem deja dispoziție Direcției de Servicii Publice din PMB să organizeze comisiile comune cu Apa Nova pentru a discuta planul asumat de investiții. L-am ales pe cel maximal, dar vi-l voi prezenta într-o conferință de presă.

Primarul general mai spune că  Apa Nova lucrează deja la un studiu de fezabilitate, început în acest an, pentru un bazin, și a început lucrările la un altul:

Acesta va fi, conform studiului, cel mai probabil (în funcție de studiu!) sub parcarea rotundă de la intrarea în Parcul Carol. Rolul lui este de a prelua viitura de pe deal și va acoperi zona cu str. Slobozia, str. Episcopul Chesarie etc. În zona Tineretului/Văcărești, Apa Nova a început deja lucrările la un bazin. Este în lucru bazinul de retenție de la Lunca Cetății din Sectorul 3; acum se face rețeaua de canalizare. Ideea de bază este că, mai ales în zonele depresionare, apa de ploaie trebuie dusă în Dâmbovița, și nu în canalizare. Canalizarea nu face față.

Ciucu mai spune că „acestea sunt soluțiile realiste pentru a limita riscurile de inundație în București. Mă ocup să se întâmple, este o chestiune de siguranță!”:

Suplimentar, vom introduce în toate proiectele noastre publice elemente specifice conceptului de oraș-burete (căutați pe Google, nu le mai enumăr, fiind mult de scris pentru o simplă postare). Dar nu va fi suficient să le aplice PMB, trebuie să le aplice și Primăriile Sectoarelor! Discut cu primarii sectoarelor!”

Și, pentru că primarul ne-a trimis pe Google fiind prins cu administrarea orașului, l-am întrebat pe verișorul său, Gemini, ce este „Orașul Burete” care va deveni, cândva, Bucureștiul. Și iată, pe scurt, care e ideea,

Un oraș burete (în engleză sponge city) este un concept urbanistic inovator conceput pentru a absorbi, stoca, filtra și refolosi apa de ploaie în mod natural, în loc să o respingă prin canalizări. Acesta funcționează ca un burete natural pentru a preveni inundațiile și a combate seceta.

Despre inundațiile de azi din București, mai jos:

• UPDATE | Pompierii intervin pentru scoaterea apei de la stația de metrou Piața Victoriei 2. Bandă „Pe aici nu se trece”, pusă de polițiști la scările rulante
• Azi-noapte, firul Apa Nova a fost încins de bucureșteni care cereau ajutor: compania anunță un debit record prin canalizare, cât al Oltului
• Haos în transportul public din București, în această dimineață, probleme pe zeci de linii STB după furtuna de azi-noapte. E zi cu proba de Bac pentru 20.000 de elevi