Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat

23 mart. 2022
9339 Afișari
Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădină Botanică din București; Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat

În Grădina Botanică din București, astăzi degradată, s-a întâmplat ceva ieșit din comun: clădirea restaurantului din grădină, proiectată de arhitectul Octav Doicescu în perioada interbelică, a fost consolidată și restaurată. Lucrările au început în anul 2020 și se apropie de sfârșit. Cu o floare nu se face primăvară, dar cu o clădire readusă la frumusețea ei originară, poate că răsare Soarele și în Grădina Botanică, raiul pe pamânt în perioada interbelică. Astăzi, la Make Bucharest Great Again, un proiect B365.ro dedicat patrimoniului orașului, aflați cum și cine salvat de la năruire asistată o clădire emblematică pentru Bucureștiul verde, pentru joie de vivre.

restaurant, octav, doicescu, gradina, botanica
1935. Restaurantul din Grădina Botanică proiectat de Octav Doicescu. Foto credit Arh Alex Petit, Cotroceni1900.ro.
restaurant, gradina, botanica, octav doicescu
2022. Clădirea proiectată de Octav Doicescu a fost restaurată cu fonduri europene. Foto credit Arhitect Liliana Chiaburu.

În ziua de 7 iunie, anul 1935, când a fost inaugurată noua Grădina Botanică din București, bucureștenii au venit să se bucure de Soare în cel mai mare, mai ordonat și mai modern parc din oraș. Paradisul. Bucur-București-Bucureșteni-Bucurie, bucurie cum ar trebui să fie.

gradina, botanica, interbelic
1935. Grădina Botanică. „Dl. Al Gh Donescu, primarul general, va dărui capitalei un frumos parc occidental pentru odihnă, o oază binefăcătoare pentru capitala noastră lipsită de arbori și de squaruri”.

Bucureștenii sărbătoreau venirea primăverii într-o grădină uriașă, impecabil amenajată, un loc cu verdeață și lumină „care concurează frumusețea Cișmigiului prin liniile ei simple, prin înfățișarea ei sobră”, după spusele de atunci ale Primarului General al Capitalei, Al. Donescu. Donescu era cel care continua lucrările unui alt primar extraordinar pe care l-a avut Bucureștiul, Dem. I Dobrescu, alintat „Primarul Târnăcop”, a despre ale cărui realizări excepționale am scris aici.

restaurant, octav, doicescu, gradina, botanica
1935. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu. Foto credit: Arh Alex Petit, cotroceni1900.ro.
restaurant, inainte, de, renovare, gradina, botanica
Cladirea restaurantului proiectat de Octav Doicescu inainte de restaurare. Foto credit arhitect Mircea Căpățână.
restaurant, gradina, botanica
Clădirea restaurantului proiectat de Octav Doicescu după restaurare. Foto credit: arhitect Liliana Chiaburu.

Grădina Botanică a devenit una din cele mai frumoase din Capitală, cu bănci comode, cu alei largi, cu boschete umbroase”

Ziarul „Universul” anunța minunata transformare a vechii grădini, un loc comparabil doar cu cea de la Versailles:  „Mâine, în prezența M. S Regele Carol al II-lea, va fi inaugurată Grădina Botanică. Dl. Al Gh Donescu, primarul general, va dărui capitalei un frumos parc occidental pentru odihnă, o oază binefăcătoare pentru capitala noastră lipsită de arbori și de squaruri. Din grădina de cultură de ieri, Grădina Botanică a devenit una din cele mai frumoase din capitală, cu bănci comode, cu alei largi, cu boschete umbroase. Un cazinou comod străjuiește mândru în mijlocul grădinei, în fața unei rotonde majestuoase, înconjurat de o alee simetrică de castani bătrâni. Cu ocazia refacerii acestei grădini au fost lărgite străzile din jur, care au devenit intrări frumoase în grădina a cărei imensitate amortizează complet zgomotul asurzitor al străzilor”. Universul, 6 iunie 1935, sursa arhitect Liliana Chiaburu.

restaurant, gradina, botanica
1935. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu. Foto credit: Arh Alex Petit, cotroceni1900.ro.
restaurant, gradina, botanica
Clădirea restaurantului proiectat de Octav Doicescu inainte de restaurare. Foto credit arhitect Mircea Căpățână.
restaurant, gradina, botanica
Clădirea restaurantului proiectat de Octav Doicescu după restaurare. Foto credit: arhitect Liliana Chiaburu.

În Grădina Botanică s-a clădit un restaurant nou, un pavilion de administrație și s-a creat un parter de flori care întrece colțurile similare din Versailles”

Ampla lucrarea edilitară a fost începută sub conducerea lui Mihail Dragomirescu, Directorul „Gazetei Municipale” și a tânărului arhitect Octav Doicescu, angajat al Primăriei București, cu funcția de Director al „Lucrărilor Noui”. Octav Doicescu își propunea sa facă din gradină nu doar o simplă colecție de flori exotice și de arbori ci, mai ales, un loc de meditație orânduit sub semnul Frumosului.

restaurant, gradina, botanica
2022. Clădirea restaurantului proiectat de Octav Doicescu după restaurare. Foto credit: arhitect Liliana Chiaburu.

Într-o singură campanie de lucru s-au expropiat și darâmat aproape 40 de imobile dublându-se lărgimea Căei Cotroceni, care a fost transformată în cel mai frumos bulevard din Capitală al Palatului Cotroceni, și două străzi în vecinătatea Grădinei Botanice. Pe Calea Cotroceni s-a executat cel mai durabil și mai frumos pavaj din Capitală, folosindu-se granit din Țara Moților și rezolvându-se astfel și o mare problemă națională. Grădina Botanică a fost complet transformată: s-a clădit un restaurant nou, un pavilion de administrație și s-a creat un parter de flori cari întrece colțurile similare din Versailles. Întreg cartierul din jurul Grădinei Botanice capătă o nouă înfățișare, care este într-adevar cel mai frumos cartier din Capitală. Cu ocazia zilei de 10 mai, cetățenii capitalei vor trece spre câmpul defilării pe noul bulevard dat Capitalei de dl primar general Al. G. Donescu, într-un timp uluitor de scurt”. Ziarul „Curentul”, 2 mai, 1935, sursa arhitect Liliana Chiaburu.

octav, doicescu, arhitect
Clădirea restaurantului proiectată de Octav Doicescu a fost ridicată în anul 1935, în stil modernist. In imagine Octav Doicescu, un arhitect vizionar, Directorul „Lucrarilor Noi” din Bucuresti. Foto credit Dr Oana Marinache.
restaurant, gradina, botanica
1935. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu. Foto credit: Arh Alex Petit, cotroceni1900.ro.

Primarul Dem I. Dobrescu a văzut în dl Octav Doicescu nu un profesionist rutinat, ci un artist căutător de forme și un vizionar”

Clădirea restaurantului proiectată de Octav Doicescu a fost ridicată în anul 1935, în stil modernist. Curtea interioară a imobilului era folosită inițial ca incintă de serviciu pentru bucătăria restaurantului, iar subsolul adăpostea depozitele. Ziarelele timpului se întreceau în laude pentru tânărul arhitect Octav Doicescu.

Produs al tinerei generații de constructori, domnia sa dl Octav Doicescu a participat la primele manifestări ale arhitecturii postbelice, remarcându-se ca un element al făgăduințelor creatoare. Colaborator apropiat la transformarea Capitalei al fostului primar general Dem I. Dobrescu, care descoperise în domnia sa, nu un profesionist rutinat, ci un artist căutător de forme și un vizionar. Dl arh Octav Doicescu a continuat sub primariatul d-lui Al. Donescu o activitate din cele mai fericite, pentru ceea ce ar trebui să constituie nivelul de artă al arhitectonicei bucureștene. Cine nu a admirat operele d-lui arhitect ilustrate atât de elocvent în restaurantul de la Băneasa, Casa de odihnă UCB de la Snagov, restaurantuul Grădinii Botanice, pavilioanele „Lunii Bucureștilor” cu întreagă încadrare a expoziției? Numit Director al „Lucrărilor Noui” din Primăria Municipiului București, tânărul arhitect a adus o nouă direcție, un suflu proaspăt de inițiativă și a determinat în rândurile confraților săi de generație, un spirit de echipă caracteristic marilor realizări”.

Principala provocare a proiectului a fost de a reveni cât mai aproape de imaginea iniţială a concepţiei lui Octav Doicescu, prin desfacerea şi curăţarea adaosurilor parazitare”

Până acum doi ani, restaurantul proiectat de Octav Doicescu se încadra în peisajul general al Grădinei Botanice: abandon, neîngrijire și distrugere. Lucrările de restaurare și consolidare au început în anul 2020. Proprietarul clădirii, Universitatea București, a reușit să atragă fonduri europene – POR 2013-2020, axa 10. Valoarea de investiție a fost de 7.951.234 lei cu TVA. Lucrările se află în curs de finalizare și sunt realizate de echipa Polarh Design, compusă din Dr Arh Virgiliu Polizu – Șef proiect, expert atestat de Ministerul Culturii, arh Mircea Căpățână -șef proiect, atestat MC- dr. ing Lucian Soveja -șef proiect Rezistență- și Inginer Ioan Roșiu, șef proiect Instalații.

Lucrările se află în curs de finalizare și sunt realizate de echipa Polarh Design. Foto credit arhitect Mircea Căpățână.

Arhitect Mircea Căpățână: „Principala provocare a proiectului a fost de a reveni cât mai aproape de imaginea iniţială, confom concepţiei lui Octav Doicescu, prin desfacerea şi curăţarea tuturor adaosurilor parazitare. Restaurarea a fost dificilă în condiţiile în care, revenirea la funcţiunea iniţială, cea de restaurant, nu a mai fost posibilă, fiind necesare intervenţii complementare cu scopul de a adapta monumentul şi spațiile interioare la noua funcţiune de spaţii de învăţământ ale Facultăţii de Biologie”.

Lucrările se află în curs de finalizare și sunt realizate de echipa Polarh Design. Foto credit arhitect Mircea Căpățână.
1935. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu. Foto credit: Arh Alex Petit, cotroceni1900.ro.
În anii ’60 clădirea a fost modificată masiv și a devenit Pavilion Administrativ

Arhitect Mircea Căpățână: „După bombardamentele din anul 1944, în clădirea proiectată de Octav Doicescu s-a mutat o parte a Facultății de Biologie, după cum atestă planurile din anul 1974. În această perioadă, clădirea este modificată pentru a corespunde cerințelor utilizatorilor de atunci. Dupa anul 1961, când s-a construit noul Institut Botanic, clădirea a devenit administrativă, de unde şi numele de „Pavilion Administrativ” din prezent, adăpostind pe lângă birouri și laboratoare, colecția de herbar și, pentru o vreme, Muzeul Botanic”.

Lucrările se află în curs de finalizare și sunt realizate de echipa Polarh Design. Foto credit arhitect Mircea Căpățână.
În clădirea degradată din Grădina Botanică învățau studenții de la Facultatea de Biologie

Arhitect Mircea Căpățână: „În anii ’70, în clădire au fost amenajate: herbarul de plante inferioare, biblioteca, arhiva, spaţii de depozitare pentru diverse materiale, birouri, laborator de prelucrare a semințelor destinate schimburilor internaționale, săli pentru seminarii şi cursuri, vestiare pentru muncitori. În ultimii ani, ca urmare a creșterii numărului de studenți ai Facultății de Biologie, clădirea găzduiește o serie de activități de învățământ (cursuri, seminarii etc.) “.

Lucrările se află în curs de finalizare și sunt realizate de echipa Polarh Design. Foto credit arhitect Mircea Căpățână.
Tâmplăria a fost înlocuită cu PVC, au fost închise goluri de uși și ferestre”

Arhitect Mircea Căpățână: „Clădirea fusese modificată masiv față de concepția inițială: acoperișul a fost realizat din tablă fălțuita în loc de olane, tencuielile exterioare au fost realizate dintr-un strop gri. Terasele acoperite de pe latura de est au fost închise și transformate în spații anexă, iar în curtea interioară a fost adăugat un corp pentru grupuri sanitare. Parte din tâmplărie a fost înlocuită recent cu PVC, au fost adăugate compartimentări noi, în special pe latura de nord, cu scopul de a amenaja magazii și vestiare, au fost închise goluri de uși și ferestre”.

Lucrările se află în curs de finalizare și sunt realizate de echipa Polarh Design. Foto credit arhitect Mircea Căpățână.
Arhitecții restauratori au revenit la arhitectura inițială a clădirii, au aruncat termopanele și au refăcut tencuiala originară

Arhirect Mircea Căpățână: “Conceptul de intervenție a presupus următoarele lucrări: refacerea şarpantei cu păstrarea volumetriei actuale şi înlocuirea învelitorii, desfacerea elementelor parazitare şî înlăturarea tuturor elementelor improprii.Realizarea de modificări interioare ale compartimentărilor cu scopul de a îmbunătăţi siguranţa în exploatare, securitatea la incendiu şi confortul utilizatorilor. Restaurarea faţadelor cu revenirea la arhitectura iniţială, inclusiv cu revenirea la tâmplăria din lemn. Restaurarea finisajelor iniţiale: tâmplarie, tencuieli, pardoseli. Înlocuirea instalaţiilor vechi și nefuncţionale cu instalaţii moderne, cu scopul a crește gradul de confort în spațiile cu funcțiunile specifice de învătământ. Introducerea de sisteme moderne de instalaţii, respectiv ventilaţie, detecţie şi stingere incendiu, antiefracţie, înregistrare video,introducerea unor sisteme active digitale de monitorizare seismică”.

1935. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu. Foto credit: Arh Alex Petit, cotroceni1900.ro.
Dezvoltarea arhitecturii locale moderne preconizată de noi va trebui să fie ținta câtorva generații”

În anul 1936, arhitectul Octav Doicescu (1902-1981), Directorul „Lucrărilor Noui” anunța viitorul arhitecturii Bucureștilor.

Față de prefacerea continuă a arhitecturii moderne, ne punem întrebarea care ar putea fi viitoarea înfățișare a capitalei noastre, să căutăm o arhitectură românească în interesul preocupărilor trecute? (…). Cu mișcarea noastră modernă, puternică, am reușit să cucerim principii pierdute. Dacă acestea se vor desvolta, vom ajunge la o formulă de îmbinare a elementelor de arhitectură specifică și a celor care caracterizează arhitectura rațională. Arhitectura noastră trebuie să se desvolte ținând seama și de condițiile climatice speciale ale țării noastre, clima continentală. Dezvoltarea arhitecturii locale preconizată de noi va trebui să fie ținta câtorva generații. În București sunt oameni vechi care fac stil modern. Și mai este o generație tânără care-și caută drumul. Cred că nu este timp de ezitări”, Octav Doicescu, Universul, 1936.

Despre o altă clădire proiectată de Octav Doicescu în Raiul pierdut din Grădina Botanică din București, în curând. Mulțumiri doamnei arhitect Liliana Chiaburu pentru îndrumare și documentație.

Clădire reconstruită de Octav Doicescu in Grădina Botanică. Foto credit arhitect Liliana Chiaburu.
Universul, 1936, sursa Uniunea Arhitecților.

„Make Bucharest Great again”, proiectul B365.ro susținut de Promenada Mall și Mega Mall, parte din grupul NEPI Rockcastle, vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat

Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”

Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice

Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România

 

Cookies