Criza locurilor de muncă provocată de COVID e cea mai mare din 1930 încoace (ONU). Pierderi de 3,7 trilioane de dolari in economia mondială

Pandemia de coronavirus a afectat întreaga planetă, cum bine știm. Mai este puțin până cănd se va împlini un an de conviețuire cu virusul care a schimbat modul în care muncim, comunicăm și călătorim. Un an în care toată planeta s-a oprit din orice activitate - un sacrificiu necesar pentru salvarea multor vieți omenești. Pretul plătit pentru lockdown? Milioane de șomeri, sărăcie si nesiguranță.

Criza globală generată de pandemia de COVID 19 nu i-a ocolit nici pe cei care și-au păstrat locurile de muncă, deoarece numărul de ore lucrate de aceștia a scăzut cu 8.8%, o cifră uriașă, de patru ori mai mare decât scăderea numărului de ore de muncă înregistrată în urma crizei din 2008. Doar în ultimul trimestru s-a înregistrat o scădere a numărului de ore lucrate cu 4.6 procente, echivalentul a nu mai puțin de 130 de milioane de locuri de muncă.

Potrivit Organizației Națiunilor Unite, situația de ansamblu este extrem de gravă, iar urmările sunt vizibile dincolo de valul de concedieri și se vor resimți puternic și în anii următori. De asemenea, organizația avertizează că o dată exactă a revenirii la normal pe piața muncii este imposibil de estimat în acest moment, în ciuda speranței că vaccinurile vor contribui masiv la restartul economic.

„Trebuie să ținem minte că nicio țară nu se poate redresa pe cont propriu”

Organizația Internațională a Muncii (OIM), aflată în subordinea ONU, anticipează în raportul său anual că numărul de ore lucrate la nivel global se va menține cu cel puțin 3% sub cifrele înregistrate în 2019, ceea ce reprezintă echivalentul a circa 90 de milioane de locuri de muncă full-time.

OIM anunță și că situația poate să ia o turnură și mai dificilă, în cazul în care distribuția vaccinurilor este lentă și guvernele de pe întregul glob nu pregătesc o serie de măsuri menite să ajute proprii cetățeni să depășească această perioadă.

„Semnele de revenire a economiei pe care le vedem sunt îmbucurătoare, însă sunt fragile și destul de nesigure, trebuie să ținem totuși minte că nicio țară nu se poate redresa pe cont propriu”, a declarat directorul general al Organizației Internaționale a Muncii, Guy Ryder.

„Ne confruntăm cu cea mai severă criză din 1930 încoace”

Puțin sub 3% din forța de muncă a planetei locuiește în teritorii cu lockdown-uri impuse în întreaga economie, spre deosebire de luna aprilie a anului 2020, când a fost atins apogeul muncitorilor „ținuți” acasă, 40% din forța de muncă din lume fiind privată de muncă din cauza restricțiilor.

Totuși, efectele produse de pandemie în anul 2020 au fost mai profunde decât estimase OIM la începutul primăverii, când estimase că locurile de muncă a 4 din 5 oameni au fost afectate parțial sau profund de lockdown-uri, dar și că numărul orelor de muncă va scădea cu 6.8%.

„Ne confruntăm cu cea mai severă criză de pe piața muncii de la Marea Criză din 1930 încoace” a declarat Guy Ryder pentru BBC. Jumătate dintre orele de muncă pierdute în acest an se datorează reducerilor de program ale companiilor. Numărul angajaților a scăzut cu 114 milioane comparativ cu anul 2019, 33 de milioane de oameni pierzându-si locul de muncă, în timp ce restul de 81 de milioane au devenit „inactivi” – fie renunțând momentan la muncă, fie devenind șomeri.

Pierderi de 3.7 trilioane (!!!) de dolari la nivelul veniturilor pe întreaga planetă

Scăderea numărului de angajați este responsabilă pentru pierderi de 3.7 trilioane de dolari, aproape 4.4% din veniturile totale din lume, o cifră „extraordinară”, potrivit OIM.

Printre regiunile cele mai afectate se numără America de Sud, Insulele Caraibe, sudul Europei și sudul Asiei. Disponibilizările au vizat preponderent persoanele de sex feminin și tinerii.

Această criză are potențialul „să adâncească inegalitățile în și dintre țări”, potrivit experților.