Critică dură: “La Evaluarea Națională, subiectele la Română au fost absurde și aberante”. O spune decanul de vârstă al profesorilor de la Școala Centrală din București

16 iun. 2022
15477 Afișari
Critică dură: “La Evaluarea Națională, subiectele la Română au fost absurde și aberante”.  O spune decanul de vârstă al profesorilor de la Școala Centrală din București
Critică dură: “La Evaluarea Națională, subiectele la Română au fost absurde și aberante”. O spune decanul de vârstă al profesorilor de la Școala Centrală din București

Subiectele examenelor date în ultimii ani se îndepărtează tot mai mult și de esența culturii române, și de verificarea competențelor reale ale absolvenților în domeniul literar”,  spune Profesor Doctor Florina Rogalski.

Florina Rogalski are o carieră de 42 de ani în învățământ, dintre care, în ultimii 32 de an, a fost și este profesor de limba și literatura română la Colegiul Național “Școala Centrală” din București. Dascăl cu vocație, Florina Rogalski continuă să profeseze, deși a trecut de vârsta de pensionare. În ultimii ani, se îngrozește de calitatea subiectelor propuse la proba de Limba și literatura română și critică în termeni duri felul în care evaluatorii alcătuiesc întrebările. Deși doamna profesoară vorbește în fiecare an cu subiect și predicat, nimic, dar nimic nu se schimbă.

Începe Evaluarea Națională 2022. Ce reguli trebuie să respecte elevii în timpul examenului
Prof Dr. Florina Rogalski: „Întrebările sunt atât de aberante, încât și un elev cu o inteligență medie le-ar fi respins ca inadecvate”.

Subiectele sunt stereotipe și chiar absurde”

Profesor Doctor Florina Rogalski: “De câțiva ani de zile, subiectele propuse la Limba și Literatura Română, la examenul de Evaluare Națională sunt din ce în ce mai stereotipe și chiar absurde. Anul acesta a fost propus un fragment din romanul “Toate pânzele sus”, de Radu Tudoran și un fragment din “Frânturi din viața lui Delavrancea”, amintirile celebrei pianiaste Cella Delavrancea despre viața tatălui ei, dramaturgul Barbu Ștefănescu Delavrancea. Primul fragment evidențiază momentul în care într-un port, la chei, andochează un barcaz de mici dimensiuni. Pe o stivă de scânduri stătea un adolescent îmbrăcat modest, cântând la caval, și însoțit de un câine ciobănesc. Eremia, un marinar, îl prezintă pe băiatul Mihu căpitanului Anton Lupan. Acesta le oferă de mâncare, atât lui, cât și câinelui său, iar apoi îi propune baiatului să rămână cu el și să călătorească în lume. Mihu acceptă, punând condiția ca ciobănescul Negrila să îl însoțească, dorința acceptată imediat”.

Întrebările puse copiilor sunt de neimaginat: Cine a pregătit masa? Ismail / Lupan / Mihu sau câinele Negrilă?”

profesor, florina, rogalski,
Prof Dr. Florina Rogalski: „Persoanele care formulează subiectele de examen nu știu ele înseși ce înseamnă literatura, și mai ales, nu știu să o abordeze din perspectiva unor adolescenți de 15 ani care au, totuși, competențe literare”.

Profesor Doctor Florina Rogalski: “Întrebările puse copiilor sunt de neimaginat: cine a pregătit masa ? Ismail /Lupan / Mihu sau câinele Negrilă?; Anton Lupan nu acceptă să-l primească pe Negrilă pe puntea vasului, deși căpitanul aprobase pe loc. Li s-a cerut elevilor să precizeze obiecte care fuseseră aduse în calea barcazului (cuie, frânghii, cabluri, șuruburi, etc). În al doilea text, Cella Delavrancea își amintește că tatăl ei adusese acasă un cățeluș de vânătoare, numit Șmil. Câinele era atât de descurcăreț, încât era trimis să-și aducă stăpânul din oraș, când acesta uita să vină la masă, la timp. Barbu Ștefănescu Delavrancea călătorea frecvent la Constantinopole și la Atena, admirând Hagia Sophia, Acropole, Parthenonul. Întrebările evaluatoarelor sunt absurde: câinele Șmil era barbun de Bosfor?/ brac de Dalmația / ciobănesc german / lup elvețian, asociind un pește cu rase de câini; pisica a fost trimisă să-și caute stăpânul prin oraș, deși orice copil știe că felinele sunt animale de casă și nu își însoțesc stăpânii prin orașe”.

evaluare, nationala
Prof Dr. Florina Rogalski” “Întrebările puse copiilor sunt de neimaginat”.
Întrebările sunt atât de aberante, încât și un elev cu o inteligență medie le-ar fi respins ca inadecvate”

Profesor Doctor Florina Rogalski: “Ambele texte permiteau formularea unor altfel de întrebări referitoare la: sărăcia baiatululi care plecase în lume iubindu-și câinele ca pe un prieten apropiat; compasiunea membrilor echipajului marinăresc pentru adolescentul nemâncat de zile întregi; solidaritatea căpitanului, care i-a propus băiatului să plece cu el în călătorie, ca să aibă un loc pe lume. Al doilea text memorialistic evocă pasiunea lui Delavrancea pentru călătoriile în Turcia și în Grecia, țări cu o bogată cultură antică și medievală. Întrebările sunt atât de aberante, încât și un elev cu o inteligență medie le-ar fi respins ca inadecvate”.

Subiectele nu au nicio legătură cu literatura în sine”

Profesor Doctor Florina Rogalski: “Un al doilea subiect, așa zis literar, le cerea elevilor aflați în examen să povestească o întâmplare plăcută dintr-o vacanță de vara și care să conțină o descriere și un scurt dialog. Așadar, aceste subiecte nu au nicio legătură cu programa aferentă probei de evaluare națională, nici cu realele competențe de interpretare a unui text literar ( liric / epic sau dramatic) de către elevii de clasa a VIII-a. Și, mai ales, nu au nicio legătură cu literatura în sine”.

evaluare, naționala
Prof Dr. Florina Rogalski: „Persoanele care formulează subiectele de examen nu știu ele înseși ce înseamnă literatura, și mai ales, nu știu să o abordeze din perspectiva unor adolescenți de 15 ani care au, totuși, competențe literare”.
Elevii care au ieșit de la examen păreau nedumeriți, dezamăgiți și frustrați”

Profesor Doctor Florina Rogalski: “Am întâlnit câțiva elevi ieșind de la proba de limba și literatura română din Școala Centrală, care păreau nedumeriți, dezamăgiți și frustrați, pentru că ei se pregătiseră cu adevărat pentru acest examen. Subiectele de “literatură” puteau fi rezolvate cu bun simț, atenție și judecată logică, dar fără niciun fel de pregătire literară. În concluzie, persoanele care formulează subiectele de examen nu știu ele înseși ce înseamnă literatura, și mai ales, nu știu să o abordeze din perspectiva unor adolescenți de 15 ani care au, totuși, competențe literare. Totodată cred că modelul dumnealor sunt testele PISA, dar care au o cu totul altă structură și finalitate, urmărind cunoștințe generale despre societate și viață ale copiilor. Subiectele examenelor date în ultimii ani se îndepărtează tot mai mult și de esența culturii române, și de verificarea competențelor reale ale absolvenților, în domeniul literar”.

Evaluarea Națională 2022 pentru elevii clasei a VIII-a a început marți, 14 iunie, 2022, cu proba de Limba și literatura română și continuă astăzi cu proba de Matematică. Examenul reprezintă modalitatea de evaluare sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Probele se desfășoară, anual, într-o singură sesiune. Vineri, 17 iunie, va avea loc proba de Limba și literatură maternă.

 

Cookies