CASA MORȚILOR UITAȚI, Crematoriul Cenușa: Cum decurgea o incinerare și cum arată clădirea acum VIDEO

Piatra de temelie a Crematoriului Cenușa a fost pusă în 8 iulie 1925, de către Societatea Cenușa, înființată doi ani mai devreme, care a beneficiat, atunci, de implicarea Primăriei Capitalei.

Cuptorul crematoriului a fost deschis în anul 1928, prima persoană incinerată fiind Profira Fieraru, o persoană decedată la vârsta de 40 de ani.

Răzbunarea morților: crematoriul, aproape de prăbușire

Imobilul Crematoriului Cenușa se află într-o avansată stare de degradare, având în vedere faptul că nu a mai beneficiat de investiții, din anii ’30.

Închis în anul 2002, din cauza pericolului pe care îl reprezenta pentru instituțiile și locuințele din zona înconjurătoare și pentru mediu, ca urmare a nerespectării reglementărilor de mediu, imobilul crematoriului a fost dat uitării de autorități. 

Lipsa investițiilor de conservare și consolidare, alături de cutremurele prin care a trecut clădirea, au afectat puternic structura de rezistență a imobilului, care stă, astăzi, să cadă. 

De asemenea, interiorul a fost afectat de lipsa de interes arătată de-a lungul timpului de către cei care au administrat ansamblul.

Pereții monumentului sunt scorojiți în totalitate, cu igrasie și cu tencuiala căzută, în timp ce obiectivele din interiorul clădirii sunt deteriorate.

Peste urnele cu cenușă zace praful, uitare și anii trecuți de la ultima vizită. Pentru multe dintre acestea, ultima vizită a fost a angajatului crematoriului, care a pus urna pe un raft.

S-a făcut cenușă puțin câte puțin, timp de zeci de ani

Degradarea legendarului Crematoriu Cenușa, din Parcul Tineretului, s-a realizat treptat, după ce mai multe cutremure au afectat structura de rezistență a imobilului.

Astfel, construcția prezintă degradări și avarii vizibile, provocate de seismele din 3 octombrie și 10 noiembrie 1940, 4 martie 1977, 31 august 1986, 30 și 31 mai 1990. 

Ulterior, lipsa investițiilor a contribuit decisiv la degradarea accentuată a crematoriului, care a culminat cu închiderea definitivă a acestuia, în anul 2002. 

Clădirea Crematoriului Uman Cenușa se află, în prezent, în subordinea Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane (ACCU).

Într-un răspuns la solicitarea B365.ro, reprezentanții ACCU susțin că crematoriul are o serie de probleme grave, în ceea ce privește starea construcției: „În anul 1977 s-au avariat cele 4 coșuri ale turnului : două coșuri de fum și două coșuri de ventilație și tot atunci au apărut toate fisurile din pereții de zidărie, stâlpi, planșee, grinzi și arcele din beton armat. Există, de asemenea, degradări ale fațadelor, în special, dar și ale planșeelor și acoperișurilor datorate precipitațiilor atmosferice, infiltrațiilor de apă, din cauza lipsei de întreținere și reparații ale clădirilor.”

Crematoriul, pericol pentru întreaga zonă

De-a lungul timpului, mai multe instituții publice din zona în care se află Crematoriul Cenușa, printre care mai multe spitale și unități de învățământ, au depus mai multe plângeri, solicitând închiderea acestuia, din cauza poluării ridicate pe care o provoca, în lipsa unor instalații conforme cu standardele actuale. 

„În urma controlului efectuat de M.A.P.M. – Inspectoratul de Protecție a Mediului București, din data de 16.04.2002, s-a constatat lipsa instalațiilor adecvate de reținere și neutralizare a poluanților atmosferici evacuați. S-a solicitat faptul ca unitatea să nu pună în exploatare instalațiile prin care se depășesc limitele maxim admise precum și montarea de urgență a filtrelor în vederea stabilirii de măsurători ale nivelului emisiilor de poluanți în atmosferă.

Menționam că în imediată apropiere a crematoriului, pe aceeași parte se află Spitalul „NASTA” de pneumologie, vis a vis se află Spitalul de dermato – venerice și liceul Gheorghe Șincai, care au făcut numeroase demersuri la Inspectoratul de Protecție a Mediului în vederea închiderii acestui crematoriu, ca urmare a poluării puternice a atmosferei din această zonă”, au declarat reprezentanții ACCU, pentru B365.ro.

Ținând cont de faptul că cele patru coșuri sunt avariate, conform expertizei tehnice, nu se pot monta pe acestea, filtrele necesare. Din această cauză și în urma expertizei tehnice efectuată de experții MLPAT încă din anul 1995, s-a consemnat faptul că „în alternativa amânării consolidării, se impune scoaterea din funcțiune a clădirii” (conform raportului tehnic).

Astfel, Crematoriul Cenușa a fost închis definitiv în 13 mai 2002, urmând a fi redeschis după finalizarea procedurilor de consolidare a clădirii și de montare a instalațiilor care să respecte normele de mediu în vigoare.

Cu toate acestea, lucrările nu au mai fost demarate nici până astăzi, la mai bine de 13 ani de la închiderea crematoriului.

Procesul, de la moarte la cenușă: cum decurgea o incinerare

De-a lungul timpului, la Cenușa au fost incinerate peste 60.000 de persoane, aparținând tuturor religiilor existente în România. 

Pentru a fi incinerat, mortul era adus la Crematoriul Cenușa în sicriu, iar după slujba din capelă, acesta era așezat pe liftul din fața altarului și coborât la subsolul monumentului, de unde era preluat, așezat pe o masă mobilă de lemn și introdus în cuptor, unde era incinerat. Urna cu cenușă era ulterior depusă în columbarul crematoriului sau luată la domiciliu, de către rudele decedatului. În video-ul de mai jos puteți vedea piesele anterior menționate, așa cum arată ele astăzi.

Cuptorul a fost deteriorat de-a lungul timpului, ultima incinerare având loc în mai 2002.

La mai bine de 13 ani de la oprirea activității, instalațiile se află într-o avansată stare de degradare, unul dintre motivele pentru care crematoriul a fost închis fiind tocmai instalațiile vechi, care nu mai respectau reglementările de mediu. 

Capela crematoriului: arhitectură impunătoare, spațiu prăfuit

Capela, cea mai impunătoare piesă a monumentului, se întinde pe o suprafață de 200 de metri pătrați, fiind decorată cu marmură fină, de proveniență belgiană, după cum amintește Marius Rotar, în cartea „Cremațiunea în România, istoria dincolo de prejudecăți”. 

Cupola dispune de galerii, spații de depozitare a urnelor, oferind locuri pentru peste 100 de persoane, fiind luminată de 12 ferestre. Altarul capelei are un stil bizantin, fiind îmbrăcat, de asemenea, în marmură. 

Astăzi, însă, capela are același destin, ca cel al întregii construcții. Un spațiu aflat în paragină, cu mii de urne pline de praf, uitate de rude, căreia îi trec pragul într-un an, abia câteva zeci de persoane. 

Cimitirul de cenusă, culoarele reci uitate de toți

Deși crematoriul a fost închis în 2002, columbarul acestuia încă funcționează, astfel încât urnele cu cenușă ale celor incinerați sunt păstrate, pentru o taxă anuală, de 8 lei.

Instituția dispune de spații uriașe pentru depozitarea urnelor, columbarul beneficiind de un corp distinct de cel al crematoriului, care conține și el urne. 

La subsolul clădirii care adăpostește și astăzi columbarul, alături de o altă galerie impresionantă de urne cu cenușa a mii de decedați, se află rafturile cu urnele celor care nu au beneficiat de un spațiu special amenajat, fiind uitați, într-o cutie de metal, pusă la grămadă, cu alte mii.

Nina Cassian, poeta uitată într-o cutie

Una dintre cele mai marcante personalități literare românești, ale secolului al XX-lea, poeta Nina Cassian, a murit în aprilie 2014, la New York, unde a fost incinerată. 

Urna cu cenușa acesteia a fost adusă de prietenul și moștenitorul acesteia, Dragoș Cojocaru, la Crematoriul Cenușa. Acesta este, de altfel, singurul care vine pentru a aprinde o lumânare la urna poetei, după cum ne-a spus Adela Frecățeanu, șefa Crematoriului.

Urna cu cenușa poetei Nina Cassian

Operațiunea Trandafirul (Acțiunea Vama)

În 18 și 20 decembrie 1989, autoritățile comuniste au transportat, de la Timișoara, cadavrele a 40 de persoane ucise în represaliile din oraș, la Crematoriul Cenușa, unde acestea au fost incinerate, din ordinul Elenei Ceaușescu. 

Soția dictatorului Nicolae Ceaușescu intenționa, astfel, să șteargă urmele masacrului din Timișoara, sub scuza că cei dispăruți au fugit din țară.

Plăci comemorative cu numele zecilor de morți de la Timișoara, incinerați la Crematoriul Cenușa

Muzeu în locul fostului crematoriu

Ministerul Culturii și Patrimoniului Național a emis, în anul 2011, Ordinul nr. 2391/2011, prin care imobilul Crematoriului Uman Cenușa a fost declarat monument istoric.

Totodată, Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane a cerut, în 2011,1,1 milioane de euro pentru reabilitarea şi consolidarea crematoriului „Cenuşa”. Proiectul a fost aprobat prin vot de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Lucrările vizau clădirile crematoriului şi columbarului, care au fost clasate ca monumente istorice de categoria A, de valoare naţională şi urmau să fie realizate pe o perioadă de 28 de luni. 

CITEȘTE ȘI: Crematoriul „Cenuşa” din Bucureşti devine obiectiv turistic

În perioada 2013-2014 a fost efectuat un proiect pentru consolidarea și repunerea în funcțiune a clădirii ca muzeu.

„Având în vedere noul statut al clădirii, după ce se vor aloca fondurile necesare execuției lucrărilor de consolidare și după efectuarea acestora, clădirea va fi deschisă publicului doar ca muzeu, fără a mai fi pus în funcțiune ca și crematoriu”, susțin reprezentanții ACCU.

„Eu aș vrea muzeu, asta e ideea mea, dacă nu se mai face crematoriu. E păcat de clădire, de ce a fost… Am avut un proiect în anii trecuți, dar Consiliul General l-a respins. Oricum, ar fi nevoie de reparații capitale, de sute de milioane de euro, poate ajungem chiar la miliard”, a declarat Adela Frecățeanu, șefa Crematoriului Cenușa, pentru B365.ro.

Despre Crematoriul Cenușa

Clădirea crematoriului uman Cenușa a fost proiectată și construită în al treilea deceniu al secolului al XX-lea, pe o colină din Parcul Tineretului, prima incinerare fiind făcută în anul 1928.

Scara principală, de la intrarea în monument, este marcată de statuile Durerea și Nădejdea și de două basoreliefuri realizate în 1930 – 1934 de Ioan Iordănescu.

Instituția a fost închisă în anul 2002, dar nu în totalitate, columbarul său continuând să funcționeze ca spațiu pentru păstrarea urnelor cu cenușă, contra unei taxe anuale.

Clădirea crematoriului, având un regim de înălţime de 2S+P+1E parţial, nu a mai suferit modificări din 1932. 

De la inaugurare, aproape 60.000 de persoane au fost incinerate aici. 

Printre personalitățile incinerate la Crematoriul Cenușa se află Ana Pauker, Eugen Lovinescu și Garabet Ibrăileanu.

Mai multe fotografii, în galeria foto de mai sus.

FRUMOASA RISIPĂ A BUCUREȘTIULUI, materiale anterioare:

Lacul Morii, soartă tragică. Ce se întâmplă cu cel mai mare lac al Capitalei. GALERIE FOTO-VIDEO

Fântâni arteziene lăsate în paragină, cu gunoaie în loc de apă. Ce promit autoritățile FOTO-VIDEO 

Trotuarul rulant de la Gara de Nord stă pe loc, plin de frunze, peturi și chiștoace FOTO-VIDEO

Regresul Gării Progresul:Cum arată acum cea mai importantă stație CFR din sudul Capitalei FOTO-VIDEO