Craii de la Curtea Veche: Hoţii stabiliţi în palat, care îngrozeau bucureşteni în secolul XVIII

În secolul XVIII, ruşii au atacat şi jefuit Curtea Domnească din Bucureşti. După, au lăsat-o pradă „arnăuţilor fără stăpâni, calicilor şi altor lepădături care mişunaseră până atunci doar prin mahalalele îndepărtate”, după cum povesteşte Emanuel Băsescu, bibliotecar în cadrul Cabinetului de Stampe al Academiei Române, în ultimul număr al revistei Bucureştiul meu Drag.

Conform acestuia, hoţii s-au instalat cu familiile în palat  şi au început să jefuiască gospodăriile din jur. Lângă Curtea Veche locuia, pe atunci, negustorimea, dar şi o parte dintre boieri.

„Nu se întâmpla să treacă o zi fără să fie jefuit cineva, lovit cu sălbăticie ori batjocorit. Împrejurul bisericii Sf. Anton, în casele mândre de pe Podul Beilicului, acum părăsite cu spaimă de stăpâni, apăruseră şi ţiitoarele de meserie: degeaba ameninţau popii şi nevestele cuminţi, erau apărate cu străşnicie de soldaţii ruşi, altfel foarte blânzi „cu norodul”, explică bibliotecarul.

După ceva timp bucureştenii au început să-i numească, mai în batjocură, mai în serios, „Crai”.  Scursura societăţii bucureştene devenise astfel o autoritate care speria oamenii şi care nu putea fi oprită sau îmbunată.

Ocupaţia rusească a Capitalei a durat până în  1774, când s-a încheiat pacea de la Kuciuc-Kainargi.  Până la data încheierii acestei păci, au avut loc discuţii la Bucureşti, în care boierii români au cerut „scuturarea pentru totdeauna a vrednicului de plângere jug” otoman, domn valah şi izgonirea grecilor”, după cum menţionează Emanuel Bădescu. Craii de la Curtea Veche erau de orgine greacă. El îl citează în acest sens pe  Ienăchiţă Văcărescu: „În Curtea Domnească cea Veche s-a trătăluit muchelemena”.

Craii au fost aşedar îndepărtaţi, „eliminaţi fizic”, conform sursei citate, înainte de martie 1773.

„Când anume şi de cine nu se ştie, sunt multe confuzii, iar Dumitrache Medelniceru şi banul Mihai Cantacuzino, cronicarii evenimentelor, îi ignoră.”, explică Bădescu.

Este cert însă că Manole Giani Ruset, care a domnit efectiv doar în perioada absenţei ruşilor din Bucureşti, iunie – noiembrie 1770, şi-a avut reşedinţa la Curtea Veche. Ceea ce înseamnă că aceşti crai domniseră mai puţin de un an, concluzionează sursa citată.

„Nu sunt date, dar este posibil să fi revenit de câteva ori şi pentru scurt timp la Curtea Veche până la urcarea pe tron a lui Vodă Ipsilanti, cel care va da o grea lovitură reşedinţei tradiţionale. Folclorul bucureştean îi aminteşte, însă, fireşte, fără precizie.”, adaugă bibliotecarul.