Crăciunul pe rit vechi în 2021. Pe ce dată pică și cine îl sărbătorește

01 ian. 2021
191 Afișari
Crăciunul pe rit vechi în 2021. Pe ce dată pică și cine îl sărbătorește
Pentru creștinii ortodocși pe rit vechi, sărbătorile de iarnă abia stau să înceapă

Creștinii ortodocși din țări precum Rusia și Serbia sau Republlica Moldova se numără printre cei care sărbătoresc Nașterea Domnului după calendarul iulian, sau după rit vechi, cum se spune. Pentru aceștia, Crăciunul cade pe data de 7 ianuarie, fiind decalat cu 13 zile față de calendarul oficial. Și țara noastră a folosit acest calendar, însă a renunțat la el din toamna anului 1924.

Probabil vă întrebați de ce există persoane care sărbătoresc Crăciunul la aproape două săptămâni după data la care este sărbătorit de majoritatea lumii. Acest fenomen apare deoarece unele religii sau minorități urmează calendarul iulian, și nu pe cel gregorian.

Apariția calendarului iulian

Potrivit crestinortodox.ro, înainte de Nașterea Domnului existau două mari sisteme de măsurare a unui an: cel egiptean și cel roman. Cel egiptean era mai precis, conform acestuia un an dura 365 de zile și 6 ore, în timp ce romanii considerau că un an are 355 de zile. Cercetătorii acelor vremuri au descoperit însă că exista o diferență din ce în ce mai mare între cele două calendare, dar și față de durata anului astral.

Pentru a aduce durata anului calendaristic cât mai aproape de durata anului ceresc, împăratul roman Iuliu Cezar decide, în anul 46 î.Hr., adoptarea sistemului de calcul egiptean, care a fost denumit calendar iulian. Acesta a fost folosit timp de 15 secole de întreaga lume creștină. Calendarul iulian a fost utilizat și la calcularea datei Paștilor din anul 325.

Trecerea la calendarul gregorian

Există totuși o diferență și între durata anului după calendarul iulian (365 zile și 6 ore) și cea a anului astral (365 zile, 5 ore, 43 minute, 46 de secunde), fapt care a dus la un decalaj de trei zile între data din calendar și data reală, naturală. În momentul stabilirii datei Paștilor, în anul 325, echinocțiul de primăvară pica pe 21 martie, față de 24 martie, cât a fost în anul în care împăratul Cezar a îndreptat calendarul. De atunci, data de 21 martie a fost luată drept punct de reper în calcularea datei Paștilor.

În anii ce au urmat, astrologii de pe întregul Glob au sesizat că din 123 în 123 de ani echinocțiul de primăvară retrogradează cu o zi. Acest fapt a dus la cererea îndreptării calendarului de către Biserică, pentru că tabelele pascale nu mai corespundeau cu ziua lunii pline astronomice.

Drept urmare, la data de 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a reformat calendarul, transformmând ziua de 5 octombrie în 14 zile, astfel fiind recuperat decalajul. De atunci, calendarul s-a numit „gregorian” sau „pe stilul nou”.

Tradiții specifice Crăciunului pe rit vechi

Rușii, sârbii, basarabenii, lipovenii și bulgarii sunt popoarele principale care sărbătoresc Nașterea Domnului pe 7 ianuarie. Aceștia pregătesc nu mai puțin de 12 feluri de mâncare, unul pentru fiecare apostol al Mântuitorului. În seara de ajun are loc „Cina Sfântă”: fiecare familie servește preparate de post după ce răsare pe cer prima stea, simbol a astrului care i-a purtat pe magi la Mântuitor. Grâul fiert cu nucă, compotul din prune afumate, sarmalele cu umplutură de hribi, sau ciupercile fierte în zeamă de varză se numără printre mâncărurile nelipsite de pe masa din Ajun, potrivit Realitatea.net.

În dimineața zilei de Crăciun, tradiția spune că o femeie din fiecare gospodărie trebuie să meargă să aducă o găleată de apă de la o fântână, de la un lac sau de la o apă curgătoare. Aceasta trebuie să culeagă de pe drum ramuri de salcie și de busuioc pe care să le scufunde în apă. Odată ajunsă acasă, membrii familiei o așteaptă cu colinde. Fiecare se va spăla pe față cu apa adusă și va bea puțin din ea. Ramurile au, de asemenea, o semnificație aparte – bătrânii îi vor atinge ușor pe cap cu ele pe copii, pentru a le oferi noroc și sănătate, potrivit tradiției.

După Liturghia din ziua de Crăciun, familiile se reunesc pentru masa tradițională, cu preparate din carne de porc, pește, ciorbe, borșuri și carafe de vin și votcă. Un desert tradițional este plăcinta cu dovleac în care este pusă o monedă înainte de a fi coaptă. Se spune că cel care găsește banul va avea noroc tot anul următor. La masa de Crăciun, obiceiul este ca sub fața de masă să se pună bani și fân, pentru a atrage bunăstarea familiei. Acestea sunt scoase de sub fața de masă abia de Bobotează.

Peste un milion de ruși lipoveni, sârbi, ucraineni și moldoveni de pe teritoriul țării noastre vor sărbători Nașterea Domnului pe 7 ianuarie, fiind adepți ai Bisericii Creștin-Ortodoxe de Stil Vechi.

 

 

Cookies