ESENTIALȘTIRI

COVID de ambe sexe. Cum reacționează bărbații și femeile la boală. PS “Numai o femeie care a născut natural înțelege ce simte un bărbat răcit”

Mai întâi, scuze dacă ești bărbat și te-a enervat PS-ul din titlu, dar a devenit o chestiune științific măsurabilă rezistența diferită la suferință fizică, din perspectiva genului. Practic, bărbații și femeile sunt echipați anatomic diferit și resimt diferit durerea.

Ce știm până acum despre infecția cu coronavirus este că boala pe care o produce (COVID-19) afectează diferit femeile și bărbații. Și-atunci, se naște întrebarea normală: “Pentru un virus care infectează fără discriminare, de ce sunt efecte diferite în funcție de gen?” Pentru că ele există. În SUA, de exemplu, au murit de două ori mulți bărbați decât femei. În Europa de Vest, 69% dintre decesele provocate de COVID sunt bărbați. Modele similare pot fi observate și în China.

De ce? O teorie despre care vorbește, pentru BBC, un profesor de imunologie de la Oxford este că răspunsul imun al femeilor este mai puternic: “La femei, răspunsul imun la vaccinuri și infecții e de obicei mai puternic și mai eficient la femei comparativ cu bărbații.”

Dar asta rămâne, deocamdată, doar o teorie. Savanții încă nu pot spune clar de ce impactul fizic al COVID e atât de diferit la femei și bărbați. 

De ce reacționează diferit bărbații la COVID

Dar care e impactul psihologic? Sunt și aici diferențe? Mergem pe canapea, la terapeut, pe unde au trecut înainte și bărbați, și femei, și relația lor cu coronavirusul.

Anda Păcurar, psihoterapeut

B365.ro:  Reacționează diferit bărbații și femeile? În ce fel, la ce anume?

Anda Păcurar, psihoterapeut: Bărbații reacționează diferit în sensul în care adesea nu se exprimă și atunci fac ”implozie”, pot trăi stări acute de panică, dar nu se exprimă. De asemenea, unii tind să nege simptomele și să pună, de exemplu, o durere puternică de cap pe seama enervării. Sunt totuși și bărbați obsesionali sau ipohondri care pot acuza simptome grave care de fapt sunt potențate de panică. Este foarte important ca omul să fie luat în serios, indiferent dacă simptomele sunt generate de panică și nu de COVID. Suferința este la fel de mare în ambele cazuri. La început ,medicii făceau apel la oameni să nu mai vină cu false simptome, dar de fapt oamenii erau disperați și aveau nevoie de o confirmare credibilă că nu au nimic, nu se puteau liniști singuri. Femeile au tendința să fie mai maleabile la tratament și mai active.

COVID – Cum gestionezi rollercoasterul de emoții

B365.ro: Trecând la lucruri cumva mai generale, care e cel mai mare pericol: furia? Neîncrederea? Frica?

Anda Păcurar, psihoterapeut:  Cred că cel mai mare pericol e neîncrederea. Cei care nu cred în existența virusului nu respectă măsurile și pot favoriza răspândirea și pot face victime colaterale. Cei care nu au încredere în medici, în spitale, în tratament, pot agrava lucrurile prin apariția efectului nocebo (opusul efectului placebo). Frica este de asemenea foarte periculoasă pentru că incapacitează omul. Desigur, frica ne ține în viață, generează un instinct de conservare, dar cultivarea fricii prin consumul compulsiv de știri, mai ales dintre cele bombastice, are efecte extrem de nocive. Vorbeam mai demult cu un profesor din Israel care locuiește pe malul Iordanului, un loc unde n-a fost probabil niciodată pace. Au trăit războiul cu Libanul, războiul cu Siria și toate conflictele interne. L-am întrebat cum de mai au curajul să ducă o viață normală, să facă copii. Mi-a spus că demult, la începutul unui război, un psiholog renumit a ieșit în piața publică și le-a spus oamenilor: deschideți televizorul, a avut loc o explozie, e rănit cineva pe care îl cunoașteți, puteți face ceva să ajutați? Dacă da, mergeți, dacă nu închideți televizorul. Conectarea permanentă cu știrile despre subiect vă ține vigilenți, obosiți și când va trebui să reacționați nu veți mai avea resurse. 

De asemenea și furia este periculoasă pentru că poate naște răzbunare sau alte comportamente agresive.

În general, emoțiile negative sunt periculoase deoarece afectează percepțiile și astfel oamenii se depărtează de realitatea obiectivă. 

B365.ro: Care-i cel mai bun lucru de făcut? 

Anda Păcurar, psihoterapeut: Cel mai bun lucru este ca omul să poată să-și stimuleze simțurile în așa fel încât să-și inducă și emoții pozitive, să echilibreze balanța și să poată găsi soluții. Controlul emoțiilor e o iluzie, echilibrarea este însă posibilă printr-un efort conștient și constant. Te concentrezi pe lucrurile pe care le vezi, le auzi, le poți mirosi, gusta sau atinge. Când omul își dă un timp să normalizeze temperatura emoțiilor își eliberează creativitatea și poate găsi soluții. Iar când își stimulează emoții pozitive, își menține imunitatea psihică și fizică. 

Sănătoși să fim. Indiferent de sex. 

Anda Păcurar este psihoterapeut adlerian, formator, supervizor 

M.A., ECP Holder.  Practică psihoterapia în cadru privat și susține cursuri de formare. Este case manager pentru o clinică specializată în tratamentul adicțiilor în Elveția, este voluntar MagiCamp (coordonează BlueCamp – tabăra pentru copiii care au pierdut pe cineva drag) și voluntar la Telefonul Copilului (supervizor și formator pentru consilieri). Traduce cărți adresate specialiștilor și părinților. Studiază psihologia din 1996 și are stagii de pregatire efectuate în Irlanda, Germania, Olanda, Ungaria, Anglia, SUA, Slovacia. De asemenea, este psihoterapeut formator, suprevizor acreditat de Colegiul Psihologilor din Romania, Federatia Romana de Psihoterapie si Asociatia Europeana de Psihoterapie. Este instructor in cadrul  Institutului de  Psihologie si Psihoterapie Adleriana. Membru in Nord American Society of Adlerian Psychology. 


Recomandarile noastre


Parteneri

Știri – Gândul

Știri – CanCan.ro

Back to top button