Copilăriile noastre erau mai mișto decât copilăriile voastre. Na, c-am zis-o

Ce făceam noi, să zicem boomerii și decrețeii, când eram copii/adolescenți pare azi un extras incredibil dintr-un film de acțiune, cu bătaie și cu sex-romance prin scara blocului (era un fochist de centrală care ne vedea prin tot felul de boscheți și leagăne cu tot felul de fete și care ne tot tachina: "Mă, băieți, știu care este problema voastră. N-aveți unde!" Aproape tot ce este azi virtual era atunci real. Ba chiar și liceele erau impărțite in două și numai două categorii: Real și Uman. Azi totul incepe să devină Ireal și Inuman prin licee.

Atunci, totul era despre „în carne și oase”. Uneori rupte. Și nu mă refer la maidanul cu fotbal. Nu, nu. Atunci erau jocuri inventate de copii și moștenite din generații. Din care cel mai dur – au și murit câțiva copii- era  “Laptele gros” (foto)

Rar veneam in casă fără vânătăi, zgârâieturi sau degerături de la săniuș și derdeluș. Și ca să mai zic o prostie nostalgică: ne-a ajutat foarte mult lipsa sau puținătatea  programului teve. Știți cum e astăzi, când nu aveți telefonul sau televizor, nu!!? În prima jumătate de zi aveți impresia că v-a luat cineva frigiderul, buletinul și portofelul deodată. Și uite cum, in timpul sevrajului ecranofil (dependență asemănătoare celor mai hard droguri chimice), incep mâinile să caute altceva, un substitut. Uite-așa, cu mâinile tremurânde, găsim o carte, o foaie de desen sau o magazie care trebuia reparată. Sau chiar mâna copiliului pe care-l puteți duce într-o drumeție sau vorbi cu el mai mult de cinci minute (media statistică contemporană a interacțiunii verbale pe alte subiecte a unuia dintre părinți)

Dacă stau bine și mă gândesc care era principala dependență a copilăriei noastre, atunci cred că ea poate fi subsumată unei singur concept: AFARĂ.

Dialogurile copilăriei noastre erau previzibile. Iată niște mostre

„Mama, pot să ies afară după ce-mi termin lecțiile!?”, asta la “input”. La “output” se auzea de la fereastră pe la orele 21 sau 22: 

„Liviuuuuuu, treci in casă, că trebuie să-ți fac baie și să-ți faci geanta!!” Da, mamaaaa, mai fac o roată și vin. Te rooog, mai stau zece minute!”

Chinuiam pisici, prindeam broaște pe care le băgam în baie, furam ciocolată din Alimentara, ca statement al “bărbăției” în devenire, ne spărgeam capetele cu pietre sau rădăcini de flori, săream din copaci și exploram subsoluri imunde, iar iarna intram în casă doar bocnă și doar ca să ne schimbăm. Pescuiam, scuipam pe jos sau pe sus, ne băteam, râdeam, fumam chiștoace și furam smochine, cireșe, corcodușe și ne dădeam cu niște plăci cu rulmenți făcute la atelierele taților noștri. Și da, da, eram mult mai cruzi și mult mai sportivi  decât copiii de azi. 

Atunci un copil gras era atât de rar, încât era subiect de bulliyng în clasă și în epocă. 

Pentru că, nu-i așa, toate activitățile noastre se desfășurau Afară. 

Da, susțin și semnez că  a fost o copilărie autentică în care singura asemănare dintre deceniile copilăriei noastre și ale voastre a fost acest echivalent al libertății supreme: Afară. 

Pentru că și azi copiii și adolescenții se gândesc cum s-ajungă mai repede afară, adică in străinătate. 

Au fost și părțile obligatorii ale copilăriei noastre mai puțin plăcute, uniformele de pionieri și părinții mult mai restrictivi decât azi și care ne-au făcut și pe noi, prin transfer, niște păriniți, nu-i așa, mai conservatori decât ne-am fi dorit.

Și nici adolescența nu ne-a fost foarte nefericită, chiar dacă nu aveam în dotare toate sucurile proaste și siteurile porno ale supra consumerismului. Purtam fuste scurte, părul lins cu zahăr, pantaloni bufanți, ascultamThe Beatles, Janis Joplin sau Rolling Stones pe viniluri și casete. Veneam la 5 dimineața acasă de la petreceri la care nu eram invitați și apoi ne duceam la facultate cu speranța că se mai poate intâmpla să dansăm fetele și peste trei luni când era ziua de naștere a următorului coleg din gașcă. Până si sloganele publicitare ne distrau mai mult ca astăzi:

„Vreţi să cuceriţi femeia / Folosiţi săpunul Cheia!”

„Moarte sigură cu cobra / Dar mai sigură cu Mobra!”

„Cu motoreta Carpaţi / Staţi în fund şi reparaţi!”

„Nu mai fumaţi ţigări Kent / Că vă lasă impotent!”

„Vreţi să deveniţi bărbaţi? / Fumaţi doar ţigări Carpaţi!”

„Sifilisul de Constanţa / Face tenul ca faianţa!”

„Până şi-mpăratul Nero / Se spăla la fund cu Dero!”

„Iar pasta de dinţi Cristal / Face dinţii ca de cal! ” Aquafresh în trei culori / Cariază de trei ori!”

„Dacă bei ţuică de prună / Orice babă-ţi pare bună!”

„Mâncaţi coji de mere verzi / Şi-o s-ajungeţi somalezi!”

„Sutien de Cluj-Napoca / Face sânul cum e roca!”

Nota B365:ro Uneori ușor nostalgic, alteori nițel furios, întotdeauna că măcar un pic de râs la citit. Așadar, Liviu –  de citit negreșit. Întotdeauna:

• Să-i arestăm, amendăm, interzicem, zidim. Concurs național de „Turnați-vă aproapele ca pe sine inșivă”
• Incredibilele asemănări dintre Andreea Moldovan și Mircea Geoană. Fabula lui Bulai
• Cronica unei morți ratate. A mea
• 5 parametri pentru a obține un rating de succes ca om nou și corect politic. Troparul succesului in new age