Copii sacrificați în pandemie. Despre școala în „genunche” care acum se zbate între neputință și nepricepre. Interviu cu unul dintre cei mai respectați profesori din București

Profesor Doctor Florina Rogalski are o carieră de 41 de ani în învățământ, dintre care în ultimii 31 de ani a fost și este profesor de limba și literatura română la Colegiul Național “Școala Centrală” din București. Florina Rogalski este dascăl de carieră și provine dintr-o familie cu o lungă tradiție didactică. Bunicul său patern, Victor Rogalski, a fost în prima generație de profesori universitari de la ASE în perioada interbelică, iar două dintre mătușile sale au fost profesoare la Școala Centrală de Fete. Mai jos, un interviu cu un om excepțional.

Deși a împlinit vârsta de pensionare, prof. dr. Florina Rogalski continuă să profeseze. În vremuri în care sunt tot mai puțini profesori buni cu o experiență uriașă, știe că are o misiune de îndeplinit. A format generații întregi de elevi, a scris manuale școlare și este o somitate în domeniul său. Vorbește direct despre ce se întâmplă astăzi în învățământul românesc.

Prof. Dr. Florina Rogalski ne-a acordat un interviu dedicat împlinirii a 170 de ani de existența a Școlii Centrale de fete, astăzi Colegiu Național. Când am vorbit, școlile erau încă deschise. Astăzi, prima parte din acest interviu, ne vorbește un profesor cu vocație.

“Am avut miniștri care pronunțau “genunche” și “ciolofan”

B365: Cum vedeți învățămîntul românesc, după o carieră de 41 de ani?

Prof. Dr. Florina Rogalski: “Ne apropiem de cifra de 30 de miniștri ai învățământului pe care i-am avut în ultimii 30 de ani, pentru că au fost ani în care am avut și doi sau trei miniștri într-un singur an. Miniștri care pronunțau “genunche” și “ciolofan” și care nu făceau acordul între subiect și predicat și care, cumva, unii dintre ei au descalificat însăși ideea de Ministru al Educației, dacă te gândești că am avut miniștri ai educației precum Titu Maiorescu, Spiru Haret și alții. Numai când faci această comparație, cei de astăzi intră într-un con de umbră. Învățământul românesc este în continuare subfinanțat, sunt peste 5000 de școli în această țară (conform site-ului Ministerului Educației) care nu au mijloace audio-video. Deci, nu au internet, nu au calculatoare, laptop-uri, tablete, prin urmare nu știu cum se pregătesc acei copii. Învățămîntul românesc actual adânceste în chip nedrept diferențele uriașe dintre școala citadină și școala rurală, unde nu sunt nici profesori, nu sunt nici mijloace de învățământ. In ciuda faptului că din mediul rural vin către marile orașe, copii foarte dotați. Dar, oricât ar fi de dotați, ei sunt ceea ce profesorii fac din ei să fie. Omul se dezvoltă, de la Academia platoniciană și până astăzi, omul se dezvoltă insituțional, în cadrul școlii”.

“În Pandemie, mulți părinți și-au dat seama că nu știu să lucreze cu proprii lor copii”

B365: De ce nu sunt respectați dascăliI în zilele noastre?

Prof. Dr. Florina Rogalski: “Sunt multe cauze, eu v-aș spune așa. Dacă profesorii nu ar mai face nimic, s-ar prăbuși societatea oricărei țări, pentru că fără învățământ, fără cadre medicale și fără cei care ne apară viața și interesele, nu există o societate, să fie foarte clar. Cred că nu poate să existe, pentru că dacă un copil nu intră în școală, este pierdut pentru societate. Uitați ce s-a întâmplat în timpul pandemiei. Părinții erau disperați și sunt disperați să trimită copiii la școală, pentru că una este să dai naștere unui copil și alta este să ai abilitățile parentale să formezi copilul. Și mulți au descoperit că nu știu să lucreze cu proprii lor copii și că, totuși, au nevoie de dascălii pe care-i denigrează. În pandemie, părinții au descoperit că nu știu să se poarte cu copiii, nu știu să-i învețe să învețe”.

“Noi am avut miniștri care s-au făcut de râs, am avut prim miniștri care nu știau să vorbească”

B365: Cum mai poate funcționa învățământul dacă a fost atât de mult politizat?

Prof. Dr. Florina Rogalski: “A fost multă politică în învățământ și mai este, mai ales politica prin care sunt numiți directorii, inspectorii, secretarii de stat și miniștrii. Deci, nu se poate să faci așa ceva. Criteriul politic, care este dominant și singular, nu poate să funcționeze. Noi am avut miniștri care s-au făcut de râs, am avut prim miniștri care nu știau să vorbească, erau niște agramați. Plagiate nenumărate, prin urmare cum e posibil? Pentru că într-o asemenea situație, pur și simplu decredibilizezi însăși ideea de ministru într-un resort foarte important cum este Educația”.

B354: Copiii nu judecă, nu văd aceste lucruri?

Prof. Dr. Florina Rogalski: “Știți cum judecă? Eu le spun mereu că prima impresie pe care o fac și care este impresia aliurii și a vestimentației lor, durează maximal cinci minute. A doua, a treia, a suta impresie se referă la capacitatea de comunicare, la limbaj, la cultură generală, dar și lingvistică, a omului. Felul cum vorbești corect gramatical și apoi coerent, nuanțat”.

“În pandemie au scos complet literatura contemporană română și criticii literari din programă” 

B365: Ce s-a întâmplat cu programele școlare în pandemie?

“În situația de pandemie, în care presiunea asupra autorităților din învățământ pentru a mai degaja programele a fost uriașă, decidenții au cedat nepermis și s-au gândit ei ce să scoată din programă, anul trecut și anul acesta. Anul trecut au scos complet literatura contemporană, dintre autorii canonici, respectiv Nichita Stănescu, Marin Sorescu și Marin Preda de la examenul de bacalaureat, nu din manuale și din programe, că din acestea nu s-ar putea. Iar anul acesta s-au gândit să scoată criticii. Si l-au scos pe Titu Maiorescu fără de care Junimea nu există, plus că el a avut o carieră politică extraordinară”.

“Au scos ora dedicată comunicării orale, punct sensibil pâna și pentru adulți”

“Și l-au scos pe Eugen Lovinescu fără de care literatura interbelică nu există. Iar eu copiilor mei le-am spus așa: voi cu mine ați făcut și Junimea și Titu Maiorescu, ați făcut și Lovinescu, acum suntem fix la Nichita Stănescu și facem și Nichita și Marin Sorescu și Marin Preda. Și voi nu plecați de la mine fără să cunoașteți toate vârfurile literaturii române. Oficial sunt scoși, dar eu continui să-i predau, copiii mei au fost de acord. Este o neseriozitate totală în felul în care s-au refăcut curricula și programele școlare pentru învățământul primar și pentru gimnaziu. La clasa a V-a au scos a cincea oră de limba română care era dedicată comunicării orale, ortografiei și ortoepiei, puncte sensibile pentru oamenii adulți care nu știu să scrie și să vorbească.”

“O să spun un lucru grav: Ministerul Educației nu cred că are specialiști să refacă programele școlare”

“Sunt prea puține ore de limbi străine, nu mai există ora de caligrafie și foarte mulți elevi, la sfîrșitul ciclului, scriu ilizibil. S-au introdus nu știu câte discipline socio-umane în defavoarea lucrurilor fundamentale care trebuie să fie făcute. Deocamdată, nu mai spun că la gimnaziu am lucrat personal pentru asta acum doi ani, când s-a refăcut programa de gimnaziu. Domnule, pur și simplu, aproape că scoseseră istoria, mai rămăsesem cu o ora pe săptămână și au vrut să scoată total latina, deși noi suntem o limbă latino-romanică și latina trebuie făcută pentru că elevul care știe gramatica limbii române, învață foarte ușor latina. Plus că acolo nu se fac numai probleme de limbă, se fac probleme de civilizația și de cultura latină și greacă, adică baza civilizației antice. Au vrut să le scoată, am luptat pentru asta și au rămas”.

“Generația care este acum în clasa a VIII-a este Generația de Sacrificiu”

“Eu spun un lucru foarte grav acum, eu cred că Ministerul Educației nici măcar nu are specialiști să refacă programele. Eu am participat în 1999-2000 la programele de liceu care s-au realizat atunci. Eram membră în Comisia Națională de Limba și Literatură Română de la Ministerul Educației, programele acelea sunt și acum în vigoare. Aceste programe îi obligă, încă, pe autorii de manuale școlare de la liceu să racordeze studiul literaturii române la criteriul axiologic. Noi am fixat atunci 17 scriitori mari numiți canonici, de la Eminescu, la Nichita Stănescu, iar în proză de la Ion Creangă, la Marin Preda, cei care acum sunt prezenți în toate manualele de liceu. Dar, cum domnul fost ministru Pop a desființat manualele alternative și a introdus din nou manualul unic ca în perioada comunistă și a agreat o singură editură, Editura Didactică și Pedagogică, să nu mă întrebați cum arată manualele de gimnaziu astăzi. Generația care este acum într-a opta noi am numit-o generație de sacrificiu. Într-a cincea, copiii nu au avut niciun manual, într-a șasea, a șaptea și a opta manualele au venit foarte târziu, pline de inadvertențe, pline de greșeli de redactare, de ortografie și punctuație, cu niște autori… unii de care n-am auzit niciodată. Când au început să apară aceste cărți pentru gimnaziu a fost ceva de negândit. De negândit, în sensul că au fost reclamate, au fost retrase, pe urmă iar refăcute. Erau niște erori științifice grosolane în aceste manuale”.

B365: Și manualul este Biblia copilului, Cartea de căpătâi..

“Exact. Deci, scoți manual de clasa a V-a plin de greșeli de ortografie, de punctuație și de redactare, când, de fapt, așa cum spunea și dl. academician Eugen Simion, manualul trebuie să fie impecabil. IMPECABIL. Deoarece copilul este convins că aceea este cartea după care trebuie să învețe. Și dacă ne gândim la școala rurală și la copiii care nu au profesori, pentru ei cartea școlară este aceea din care învață. Cartea școlară este Profesorul lor”.

În partea a două a acestui interviu, sărbătorim 170 de ani de la înființarea Școlii Centrale de Fete, una dintre cele mai vechi și mai prestigioase instituții de învățământ din București și din țară.