Control Day Out: Ian Brown şi UNKLE Sounds. Din nou, Șuie

Dar până la Ian Brown publicul a fost încălzit de Șuie Paparude, care au sunat bine, ca de obicei. Păcat că sunt cam singura trupă de electro românească ce merge invitată pe marile scene:  a fost al treilea concert Șuie pe care l-am văzut anul ăsta. Nu spun că m-am plictisit de ei, dar ar fi bine să mai avem şi alţii de calibrul lor.

Dacă publicul era destul de răruţ la Miki, Dobrică şi Bean, la Ian Brown a început să se aglomereze, prilej pentru a observa cele mai lungi rasta din România, cei mai pătraţi ochelari geeky style şi pantofi de mafiot purtaţi cu inele cu cap de mort. La capitolul sonorizare ar fi fost loc de mai bine, dar melodiile au fost, fireşte, bune şi Ian Brown a mulţumit în română unui public nu tocmai foarte entuziasmat. Finalul concertului său a fost şi trecerea la UNKLE Sounds, cu James Lavelle asigurând orchestraţia şi cu Ian Brown la voce pe Reign.

Lavelle a început setul cu un remix la o melodie a altui veteran: I’m going through changes –  a lui Ozzy, iar scena a devenit o catedrală cu vitralii asigurate de jocurile de lumini din fundal. Chiar dacă o parte din public a plecat, cei care gustă genul au putut să se bucure din nou de Reign, dar şi de Burn My Shadow Away, iar, la final, de un remix la Eye for an Eye.

Chiar dacă Control Day Out se anunţa să continue până dimineaţă, după UNKLE Sounds au mai rămas maxim 100 de persoane în Arenă, iar după jumătate de oră de Justin Vandervolgen micul public s-a înjumătăţit. La Bogman nu ştim ce s-a întâmplat, deoarece ne-am predat şi noi.