Raiul construcțiilor ilegale, intr-o zonă protejată a Capitalei: cum apar blocurile, ca ciupercile

În zona Bucureștii Noi – Dămăroaia din București au răsărit în ultimi ani zeci de vile construite ilegal, care sufocă ceea ce odinioară era un cartier de case. Asta acuză localnicii, care se plâng de faptul că blocurile sunt construite rapid, fără autorizații și fără a respecta condițiile tehnice, doar pe baza corupției autorităților locale. Conform localnicilor, care locuiesc majoritatea în case vechi, bătrânești, cartierul a fost acaparat de un clan de constructori care nu se dau în lături de la nimic pentru a construi pe orice parcelă disponibilă.

„În spatele curții mele au cumpărat terenul și mi-au zis că în două luni de zile vor avea subsol. Alte detalii n-au vrut să-mi dea, decât că au cumpărat terenul pentru a-i face o casă fiului. Când le-am zis că nu sunt de acord cu o altă monstruozitate, ca celelalte, au zis «dar cu ce te-ar deranja?!». Mi-au zis că trebuie să continue, deși le-am comunicat dezacordul. Ulterior mi-au zis că de fapt sunt constructori și m-au plimbat prin cartier să îmi arate alte „capodopere” ridicate de ei, atunci m-am convins despre ce e vorba, ce vor să construiască în spatele casei mele.

În primă instanță au încercat să mă cumpere și apoi au început să mă amenințe, spunând că e vina mea că exist aici, că nu exist conform planurile cadastrale, pentru că, după ei, casa figurează ca ruină pe planșe. Deja e clar că ei m-au mințit, ieri și-au dat arama pe față și au început să strige că vrea să facă P+2+M. Dacă s-a apucat să strige în plină stradă înseamnă că el știe că are oameni în Primărie care îi dau autorizația, nu îi mai e teamă de nimic. Dar oamenii aia din Primărie nu știu că locuința mea este foarte sensibilă la utilaje grele și pentru că au început să sape, îmi vor apărea fisuri grave în fațada casei”, ne povesteşte Ion Luca, proprietarul unei case din cartierul Bazilescu.

Fenomentul se întâmplă de zece ani în cartier, iar locuitorii, deranjaţi de clădirile înalte răsărite în coasta caselor lor, s-au organizat într-o asociaţie ce are ca scop protejarea cartierului şi a proprietăţilor locatarilor. Asociația Salvați Cartierele Bucureștii Noi și Dămăroaia a pornit deja numeroase procese cu dezvoltatorii și continuă să identifice și să achiziționeze în instanță constructorii pe care îi consideră a fi în afara legii. Asociația are și un site, unde sunt afișate cazurile aflate deja în instanță și propunerile pentru viitoare cazuri.

În toate procesele Asociației împotriva dezvoltatorilor, Primarul Capitalei Sorin Oprescu figurează ca pârât, alături de constructorii ilegali (foto).

Pentru cele 15 procese în derulare sau finalizate până în acest moment, reprezentanții Asociației au primit răspunsuri de la autoritățile abilitate că imobilele sunt în afara legii. Totuși, ASCBND a constatat un număr total de 180 de clădiri construite ilegal în cartierele Bucureștii Noi – Dămăroaia. 

„Fiind vorba de un clan care operează pe o zonă mult mai mică, e mai proeminent fenomenul. Dar același lucru se întâmplă peste tot în București. Sunt și autorizații primite legal, dar apoi oamenii pe teren își construiesc cu un etaj – două mai mult”, explică pentru B365.ro Nicușor Dan, președintele Asociației Salvați Bucureștiul.

Studii de caz

Întreg cartierul Bucureștii Noi din București a fost „cosmetizat” de dezvoltatorii imobiliari, în loc de casele bătrânești de altă dată răsărind zeci de vile noi, de închiriat. Locuitorii din zonă ne-au povestit cum văd ei că se construiesc aceste blocuri:

 „Eu nu locuiesc aici, dar vin săptămânal. Când am ieșit din curte, într-o zi, am văzut foarte multe mașini parcate în zonă. Am întrebat de unde sunt și mi-au zis «de la blocu’ ăsta» şi când m-am uitat, la două numere de mine se ridicase ditamai blocul, nici nu ştiam de el (foto jos)”. Ca și celalalte, nici acest bloc nu a avut autorizație de construire, totuși este intabulat și are chiar asociație de proprietari.  „Ei nu au autorizaţie de construcţie, nu au niciun fel de documentaţie de urbanism. Nu ştiu cum ar fi putut să intabuleze fără autorizaţie, ca să poată, legal, să-şi facă asociaţie de proprietari, cu CUI, cu tot ce trebuie. Mă tem că același lucru vor să îmi facă mie¨, povestește Ion Luca, localnic.

Blocul din strada Nuvelei 2, unul dintre zecile de exemple de clădiri nou construite, situat la doi pași de teatrul Masca

În spatele casei mele e aceeaşi situaţie, de la o bucătărie de vară, au început aproape săptămânal să ridice câte un nivel în plus la noua casa, fără autorizaţie bineînţeles. Pe faţadă se vede deja un afiş cu închiriere (foto jos). Ei construiesc blocurile astea, păstrează 2-3 apartamente şi restul sunt vândute şi îşi scot banii. Clădirile ajung din ce în ce mai înalte şi din ce în ce mai înguste. Se construiesc 3-4 etaje fără documentaţie. Se ridică fulger, în câteva săptămâni, fără ca autorităţile sau vecinii să aibă prea mult timp de reacţie”, povestește un localnic cu domiciliul pe strada Nuvelei.

Conform lui Ion Luca, este posbil ca dezvoltatorii să aibă „apropiați” chiar în Primăria Capitalei. Așa se facă că la nici patru zile după ce a depus o sesizare la Primăria Generală privind construcția, arhitecta blocului l-a vizitat, criticându-l pentru plângerea depusă. „Arhitecta imediat a venit din concediu, la 4 zile după ce am depus plângerea, deși ea zicea că stă în concediu trei săptămâni. Mi-a zis că trebuie să intre să îmi facă poze la casă să vadă ce și cum, pentru că am făcut plângere la Primăria Capitalei. Deci cineva din Primărie i-a zis clar «Ai grija ca cineva ti-a facut plangere, vezi ce e cu asta». Eu am trimis plângerea în urmă cu aproape o lună și nu mi-a răspuns nimeni, dar pe ea au informat-o imediat”, ne povestește Ion Luca.

♦ ♦ ♦

Un alt exemplu halucinant găsim pe strada Ardealului, tot în apropiere de Teatrul Masca. Aici, organele abilitate din Primăria Capitalei au constat că proprietarul unei case de chirpici și-a demolat clădirea ilegal. Totuși, două săptămâni mai târziu, aceeași Primărie i-a dat o autorizație pentru „consolidare și reamenajare” pentru casa deja demolată. Pe baza acesteia omul și-a construit, pe un amplasament diferit, o vilă cu o suprafață de două ori mai mare decât clădirea demolată, aproape lipită de casa vecinilor.

Blocul din str. Ardealului 58, construit foarte aproape de casa familiei Erhan

Nemulțumiți, vecinii s-au adresat instanței, care le-a dat, într-un final, câștig de cauză:

„La prima instanță, Judecătoria Sectorului 1 a dispus demolarea clădirii ilegale. El au făcut recurs, care urmează să se judece pe 26 septembrie. Și Prefectura a dat Primăria în judecată, a cerut anularea autorizației în instanță, pe contencios administrativ, pentru că nu poți să dai supraetajare, reparații, pe ceva ce era demolat și constatase chiar Primăria că era demolat. De asemenea, au fost trimiși în judecată pentru fals și uz de fals beneficiarul, arhitectul, cadastristul, care e vecin cu noi și a făcut un cadastru total fals și inginerul care a făcut memoriile tehnice”, poveste pentru B365.ro Rodica Erhan, vecină cu clădirea ilegală din Bucureștii Noi.

Între timp însă construcția stă bine-mersi în picioare în continuare, fiind finalizată în totalitate, deși construcția a fost oprită de autorități în mai multe rânduri. „Am avut ordonanță prezidențială, câștigată de noi, de oprire a lucrărilor. A fost pusă în executare, a venit executorul, nu i-a păsat, a terminat. ISC-ul l-a oprit de două ori și Prefectura la fel. Nu i-a păsat de nimic, acum e gata construcția. Același lucru se întâmplă și la vecinii noștri de la numărul 97, lucrează pe același model: are numai autorizație de reparație și a făcut o clădire cu două etaje”, continuă Rodica Erhan. 

Ce spun autoritățile

Potrivit Planului Urbanistic General al Capitalei, pe baza căruia se emit autorizaţiile de construire, în zona Bucureştii Noi se pot construi blocuri de maxim 2 etaje, dar dezvoltatorii au ridicat aici vile şi de patru sau cinci nivele. În plus, localnicii acuză că acestea încalcă flagrant şi alte reguli de bază ale urbanismului: sunt construite la 1-2 metri de limita de proprietate a vecinilor, fără acceptul acestora, ferestrele sau ţevile de evacuare sunt amplasate pe calcan, iar garajele de la subsol din proiect s-au transformat, în realitate, în apartamente.

Totuși, arhitecții spun că regulamentul de urbanism permite astfel de construcții și că statutul de monument istoric nu conferă zonei un statut într-adevăr protejat.

„Inspectoratul de Stat în Construcții a efectuat aici un control. S-au luat 40 și ceva de autorizații, au fost verificate și doar la două cazuri s-au găsit nereguli, dar nu foarte grave. Există posibiltatea să se mai construiască ilegal după ce se obține autorizațiile de construire, dar asta intră în atribuțiile Procuraturii și de Poliției Locală. Acum s-au luat măsuri, se construiește doar după regulament”, a explicat pentru B365.ro Gheorghe Pătrașcu, arhitectul-șef al Municipiului București.

În plus, arhitectul-șef al Capitalei afirmă că în cazul construcțiilor din Bucureștii-Noi este vorba de câțiva constructori determinați, în conflict cu locuitorii și de permisivitatea regulamentului de urbanism:

„În afară de câteva cazuri, care sunt agresiuni reale asupra vecinilor, în rest este vorba despre o grupare de constructori care au construit cât au putut pe teren. Regulamentul de urbanism permite astfel de construcții, pe anumite zone e reglementat P+2, pe anumite zone P+2+M. Regulamentul este din 2000, dar nimeni nu s-a sesizat, decât atunci când au apărut niște șmecheri care au început să construiască ilegal, cu mansardare fără autorizație, cu parcare transformată în apartamente, etc.  

Este o aberație a legislației, prin „Parcelarea Bazilescu”, monument istoric, se protejază doar parcelarul dar nu și construcțiile. În plus, sunt zone în București în care nu mai poate rămâne o mahala și acolo erau zone de mahala. Nici nu se mai poate construi sub P+2, nu mai e rentabil”, explică arhitectul-șef.

Faptul că legea urbanismului este permisivă cu astfel cazuri este confirmat și de Dan Marin, arhitect și membru în Comisia de Urbanism din Primăria Capitalei, care avizează documentațiile de urbanism la nivelul Bucureștiului.  

„Conceptul de zonă protejată (n.r. Parcelarea Bazilescu) în realitate nu înseamnă nimic. Se întâmplă în multe alte locuri și situații mai grave decât în această parcelare Bazilescu. 

Cazurile în care se iau autorizațiile abia după ce construcția este gata sunt cunoscute, dar așa-numita intrare în legalitate nu mai era posibilă după ordonanța 7/2011. Acum însă se poate face din nou lucrul ăsta, după noua lege a urbanismului din 2013. Așa se face, mai întâi încep să construiesc, vin ăia, dau amenda daca o dau, după aia te duci și ceri intrarea în legalitate.

Problema de fond este că nu se dorește deloc la nivel politic să se instaureaze ordinea în acest domeniu, asta este clar. În rest, fiecare cetățean se descurcă, într-un fel sau în altul. Dar dacă ar fi o legislație corentă și aplicată, fără abateri, s-ar putea face ordine, dar nu se dorește, în mod evident. Asta e cauza principală, după aia sigur că putem găsi, la fiecare caz în parte, explicații particulare”, a declarat Dan Marin pentru B365.ro.

Cine trebuie să aplice legea

Pe lângă faptul că imobilele în cauză ar fi construite fără autorizație, acestea se află și într-o zonă reglementată ca monument istoric, Parcelarea Bazilescu. Astfel, cei care construiesc în afara legii riscă închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau amenda între 1.000 și 5.000 de lei, conform art. 24, alin. 2 din Legea nr. 50/1991, privind autorizarea constructiilor, cu modificările și completările ulterioare.

Instituția care se ocupă cu verificarea în teren a documentațiilor de urbanism este Direcția Generală de Poliție Locală și Control a Municipiului București. În urma controlului efectuat, de cele mai multe ori, la sesizarea locuitorilor, Poliția Locală nu poate decât să constate ilegalitatea și să dispună trimiterea dosarului către Judecătoria Sectorului 1, pentru a stabili măsurile legale care se impun. Aceleași măsuri le iau și reprezentanții Inspectoratuli de Stat în Construcții, care sesizează organele de urmărire penală abilitate.