Constanța, dragostea bucureștenilor

29 iul. 2024
1096 afișări
Constanța, dragostea bucureștenilor
Constanța, dragostea bucureștenilor

Locul care evocă cea mai mare nostalgie de pe litoral este la aceleași două ore și jumătate de București așa cum sunt și restul stațiunilor, și cu toate astea majoritatea dintre noi nu ne înghesuim în el, așa cum o facem în Vamă sau în Mamaia Nord. Propun să schimbăm asta.

Pentru bucureșteanul care în weekendurile de vară fuge la mare, zilele de luni sunt chiar MAI dificile, dacă era posibil așa ceva, dragi cititori. Dimineața, înainte să pleci la muncă, găsești nisip în buzunarele pantalonilor, iar mașina e plină de ambalaje de la crenvurștii de la benzinăriile de pe drum, peste care s-a scurs ce mai era într-o sticlă de ulei de plajă pe care o credeai goală. Fizic, ești pe Magheru în drum spre birou, dar sufletește ești la coadă la toaletă la OMV. Nu știi cum o să poți să muncești săptămâna asta, fiindcă ai capul plin de șuberek și cocktailuri.

Mărturisesc din start că scopul acestui articol e să vă conving să ne mutăm cu toții din București la Constanța. Doresc să mă mut în acest loc splendid numit PENINSULA și nu vreau să mă duc singură, fiindcă n-o să am cu cine să ies la șpriț. Cine mai este cu mine?

Originile iubirii pentru Constanța

Mulți dintre noi am avut rude la Constanța când eram mici. Un unchi permanent bronzat și o mătușă fistichie, care ultima dată fuseseră văzuți fără o țigară în colțul gurii în 1970, care locuiau într-un apartament de două camera lângă Delfinariu. Dacă te întindeai suficient pe geamul de la bucătărie, ieșind în exterior cu 2/3 din corp, vedeai o bucată de mare.

Vara, rudele de la Constanța nu mai aveau o viață și o casă proprie, acestea fiind preluate de o specie denumită NEAMURI. De la final de mai până la început de septembrie, în apartamentul de 2 camere locuiau minimum 10 oameni, care dormeau pe jos, pe masa din bucătărie, pe balcon și, dacă grupurile programate se suprapuneau greșit, un unchi mai corpolent era trimis să doarmă în Dacia din fața blocului.

Se mergea pe jos pe bulevardul Mamaia până la plajă, pe lângă gardul viu cu flori, și viața era frumoasă.

În prezent

În 2024, o mare parte din farmecul boem al Constanței este încă acolo, completat de locuri cu mâncare foarte bună și plaje mai liniștite & mai libere decât în Mamaia. Dacă Constanța este prințul William, Mamaia Nord este Harry în perioada pre-familială, în care ieșea pe trei cărări din cluburi în fiecare noapte.

Ce se poate face un weekend în Constanța?

Plimbare în Peninsula / Centrul Vechi

Această zonă e denumită astfel fiindcă, dacă te uiți pe hartă de sus, are formă de Peninsulă, este perfect pentru o plimbare de câteva ore printre casele cu arhitectură interbelică, unde te întrebi constant Eu de Ce Nu Locuiesc Aici?, dar și printre monumentele istorice, de la superba Biserică Catolică sau Marea Moschee, la clădiri vechi recondiționate care s-au transformat în birouri. La capătul străduțelor mici, pavate, se vede marea, iar când vă plictisiți și vi se face foame o luați pe jos la pas pe lângă Casino spre portul Tomis.

Constanța, dragostea bucureștenilor
Peninsula Constanța
Constanța, dragostea bucureștenilor
Foto: Oana Titică/B365.ro

 

La Konak Turcesc, în Port

Ales întâmplător de unul dintre membrii grupului pe modelul ‘hai să ne așezăm aici că arată bine canapelele’, restaurantul turcesc Konak din portul Tomis, nou deschis, a fost una dintre cele mai bune mese spontane de anul acesta. Meniurile au venit imediat, însoțite de un val de complimente la adresa frumuseții mesenilor și de anunțul ‘nu avem paste, pizza, ok?’. OK am spus, și am comandat humus, salată ezme, tabbouleh și un pui denumit Sac Kavurma. După primele înghițituri, era să cădem de pe scaune. Humusul era cremos, perfect, tabbouleh aveau cel mai răcoritor- citric – ușor dulce dressing dintr-o astfel de salată, iar ezme erau aromate și picante. Surpriza absolută a fost puiul cu orez perfect, într-un sos roșu aromat, cu cașcaval care se topea prin el, și cred că pentru acest pui a fost inventată expresia curcubeu pe cerul gurii, el conținând lingura perfecta.

La deserturi, de ce să vă mint, unii aproape au plâns. Deserturile turcești Katmer, foi de baclava cu caimac și fistic, plus o prăjitură stratificată Havuc Dimili, cu umplutură de fistic parfumat și foi fragede și însiropate au venit cu înghețată Dondurma de fistic, și la fiecare înghițitură se mai auzea un ‘nu-mi vine să cred așa ceva’. La final, s-a luat și un griș cu lapte, care nu este ce vă imaginați, ci un nor cu lapte, cremos și moale, care se topește în gură.

Pe plaja Gaia

După această masa după care în mod normal s-ar fi dormit trei ore, însă nu știm ce fac cei de la Konak cu mâncarea că nu e deloc greoaie, – dar deloc! – grupul se poate retrage pe plaja Gaia, imensă, frumoasă și deloc aglomerată, de unde se poate privi celebrul bloc cilindric în Constanța.

Pe șezlong, se poate adormi în timp ce un constănțean îți povestește de blocurile-turn care se văd în zare, special construite de Ceaușescu cu – atenție – sobe, pe vremea când i se pusese pata să achite datoria externă. Blocuri înalte la capătul cărora există un horn, prin care ieșea fumul de la sobă. ‘Nu știa nimeni ce ar fi trebuit să băgăm în sobele alea, dar le aveam. Iarna congelai în casă dacă stăteai la malul mării’, ți se va povesti în ureche în timp ce iei o gură de frappe și te întorci pe partea cealaltă, apoi adormi cu gândul la iernile de altădată pe litoral.

Tot Oana, mai jos:

Cookies