RAPORTUL OFICIAL despre accidentul aviatic din Apuseni: Motoarele au înghețat, greutate prea mare

UPDATE: Centrul de Investigații pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS) a finalizat raportul de anchetă în urma tragediei din Munții Apuseni. Potrivit acestuia, givrajul de la nivelul carburatoarelor și motoarelor aeronavei a împiedicat nava să ajungă la altitudinea de siguranță și a cauzat prăbușirea. 

„Din cauza givrajului, motoarele au început să funcționze cu intermitențe culminând cu oprirea simultană a celor două motoare. Cel care pilota avionul a menținut controlul, a fost o coborâre controlată, dar fără motoare era inevitabil contactul cu solul”, a declarat Eugen Suciu, investigator CIAS. 

În partea finală a coborârii, avionul a lovit un trunchi de brad care a determinat și o deformare pe partea dreaptă a structurii cabinei de pasageri și răsucirea aeronavei cu 90 grade față de poziția pe care o avea în timpul deplasării. 

De asemenea, raportul arată că Adrian Iovan a luat decizii greșite în timpul zborului. „Ne confruntăm cu o eroare în managementul misiunii”, a declarat Eugen Suciu. 

Traversarea Carpaților Meridionali, chiar dacă nu a respectat altitudinea din manualul de zbor, s-a făcut pe deasupra plafonului de nori. Pe masură ce aeronava s-a apropiat de Munții Apuseni, plafonul de zbor a devenit compact.

Din cauza givrajului însă, aeronava nu a putut să mai urce.

Adrian Iovan putea să aterizeze la Sibiu însă a continuat cursa peste Munții Apuseni, deși exista deja givraj la nivelul motoarelor.

„Din momentul în care aeronava a intrat în plafon după depăşirea zonei de responsabilitate a aeroportului Sibiu, nu au mai avut alte opţiuni decât să zboare pe direcţia pe care zburau. Au existat momente în care se putea lua o decizie de întoarcere pe Aeroportul Sibiu, însă din momentul intrării în plafon nu mai aveau alternativă decât să meargă descendent”, a explicat Eugen Suciu.

Adrian Iovan a luat decizia să coboare la 2.400 de metri și să intre în legătură cu centrul de informare a zborului FIT București. Luând această decizie, pilotul și-a asumat faptul că aeronava nu va mai beneficia de control radar. De asemenea, și-a asumat întreaga responsabilitate a zborului. 

Avionul ar fi trebuit să ajungă la 3.300 de metri, însă când a intrat în legătură cu ACC București nu reușise să atingă acest nivel aprobat, deși în mod normal ar fi trebuit să atingă deja această altitudine. 

Gheața s-a depus la motoare în timp traversării Carpaților Merdionali. Pilotul a comunicat că se confruntă cu elemente de givraj dar fără a declara cod de urgență.  

Avionul a fost pilotat de copilot, a declarat Eugen Suciu, investigator CIAS. 

Transmițătorul montat pe aeronavă  nu a avut puterea să activeze semnalul prin satelit. Eroarea a fost de 3 kilometri. 

„Ruperea antenei s-a produs ca urmare a unei actiuni violente – probabil la primul impact cu copacii. La acel moment transmitatorul nu era activat, trebuie sa exista o anumita forta la impact ca acest transmitator sa intre in actiune”, a mai declarat Eugen Suciu. 

„Evaluarea eronată a factorilor de risc este datorată lipsei de experiență, dar și de antrenament pe aceasta aeronavă. Nu ne referim la tehnica de pilotaj, sau cum sunt actionate comenzile de zbor, ci la cum sunt evaluate conditiile de risc”, a spus investigatorul CIAS. 

Familia Aurei Ion constestă raportul CIAS privind cauzele accidentului aviatic din Apuseni. 

La aproape doi ani de la tragedia aviatică din Munții Apuseni vor fi prezentate și rezultatele expertizei tehnice ale prăbuşirii aeronavei. În urma accidentului, pilotulo Adrian Iovan și studenta Aura Ion, au decedat. 

20 ianuarie 2014, puţin înainte de ora 16. Chirurgul Radu Zamfir anunţa la 112 că s-a prăbuşit cu avionul în munţi, iar la bord se află şapte persoane: o echipă medicală, pilotul şi copilotul. Aparatul de zbor decolase de la Bucureşti şi se îndrepta spre Oradea, unde medicii urmau să preleveze mai multe organe pentru transplant. Aeronava s-a prăbuşit în munţii Apuseni, într-o zonă greu accesibilă. Vreme de şase ore, autorităţile şi-au dat cu stângul în dreptul în încercarea de a localiza epava. Au fost ore de coşmar pentru oamenii din avionul prăbuşit. Afară era un frig cumplit, iar vieţile lor atârnau de un fir de păr. Până la urmă, localnicii au ajuns primii la locul tragediei. Pentru pilotul Adrian Iovan şi pentru studenta Aurelia Ion a fost însă prea târziu.

Aura Ion a fost găsită cu lacrimile îngheţate pe faţă, iar Adrian Iovan a murit aşa cum a trăit: cu mâna pe manşă.

Imediat după tragedie, s-a deschis un dosar penal pentru faptele de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu, dar şi pentru neluarea şi nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. În urma tragediei, directorul general al ROMATSA, ministrul de Interne Radu Stroe şi şeful Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă au demisionat din funcţii.

La Parchetul General au fost citaţi şi foştii miniştrii Radu Stroe şi Ramona Mănescu. Familiile îndurerare încă îşi plâng rudele, iar vinovaţii încă nu au fost traşi la răspundere. Un raport preliminar făcut public, la începutul anului, de Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile, arată că motoarele nu ar fi avut o problemă, iar aeronava avea toate reviziile făcute.

Sursa: realitatea.net