Conacul Dudești (și tunelul secret). Povestea superbei reședințe și al său drum spre decădere, presărat cu mulți proprietari

Pe Strada Ilioara, la numărul 15, se află unul dintre cele mai importante repere istorice din sud-estul Bucureștiului: este vorba despre Curtea Dudeștilor, care adăpostește Conacul și Biserica cu același nume, unele dintre cele mai vechi clădiri de acest fel păstrate în zilele noastre. Despre risipa unei bucăți de București cu valoare inestimabilă și despre clădirea care avea tuneluri până la Mănăstirea Văcărești, mai jos

Pe un teren de 200.000 de metri pătrați, în sud-estul Bucureștiului, se află domeniul uneia dintre cele mai de vază familii din vechea boierime a țării, cel al Dudeștilor. În mijlocul domeniului tronează Conacul Dudești. Se spune că ar fi fost ridicat în timpul domnitorului Alexandru Ipsilanti, fiind mai apoi locuit de familia Dudeștilor preț de mai multe generații, până la Constantin Dudescu, fiul lui Nicolae Dudescu. Constantin este cel care și-a bătut joc de averea familiei sale și care, în lipsă de bani, a vândut domeniul în anul 1814, potrivit lui Radu R. Stanciu / Meremet.

Povestea Conacului Dudești

Conacul se află în centrul domeniului, fiind înconjurat de o curte impresionantă, cu mult mai impresionantă la prima vedere decât ceea ce se află în mijloc, un imobil care nu ar fi asociat la prima vedere cu denumirea de „conac”. Construit pe două niveluri supraterane, parter plus etaj, și de dimensiuni medii, imobilul are și o fațadă minimalistă, fără prea multe elemente decorative. Înainte să fie „îmblânzită” la finalul secolului al XIX-lea, Dâmbovița curgea în apropierea conacului, pe malul său fiind amenajat un foișor de unde Dudeștii puteau admira apa curgătoare. Așezarea nu este întâmplătoare: era des întâlnit în sudul României la acea vreme ca familiile extrem de bogate să își ridice conace pe malul mai înalt al râurilor.

Așadar, în 1814 Constantin Dudescu i-a vândut lui Ioan Hagi Mosco, bancher, domeniul Dudești și patru sate care erau la acea vreme pe malul Dâmboviței (azi înglobate în București). Acesta i-a lăsat moștenire domeniul fiului său, Ștefan Hagi Mosco, care l-a vândut în 1842 unui bancher cunoscut din Viena, Simon Sina. Proprietatea și modificările aduse conacului au intrat în negura misterului preț de mai multe decenii, însă la finalul secolului al XIX-lea domeniul era deținut de un bărbat pe nume T. Eftimiu.

Dar lista vânzărilor și cedărilor nu se termină aici – în 1903 domeniul este cumpărat de arendașul I. Grueff, care a transformat conacul în… magazie de cereale. Acesta și-a ridicat peste drum o altă casă, și a vândut de-a lungul perioadei în care a fost proprietar o parte din vechiul domeniu al Dudeștilor. În timpul regimului comunist, pe moșie s-a realizat o școală de mecanici și mai apoi Întreprinderea de Reparații Dudești – Cioplea, unde erau reparate motoarele diverselor mașini și utilaje.

Deloc surprinzător, după Revoluție locul a rămas încremenit în timp, conacul a fost înconjurat pe domeniu de o mulțime de afaceri mici, precum spălătorii auto, service-uri, sau diverse alte firme ce își desfășurau activitatea în anexele de pe domeniu. Conacul a fost alocat Fabricii de Tutun Regie. După privatizarea Fabricii de Tutun, Galaxy, proprietarul de la acea vreme, a lăsat clădirea în paragină. Colac peste pupăză, în septembrie 2024, o parte din zidul domeniului s-a prăbușit, strivind nouă mașini parcate în apropierea sa.

Despre tunelurile subterane ale Conacului Dudești

Conacul are și o pivniță, poate chiar cel mai important element al său, o pivniță similară cu cea a Palatului Mogoșoaia. Pivnița avea un tunel care ducea la Mănăstirea Văcărești. Tunelul ar fi avut doi metri și jumătate înălțime și un metru lățime, potrivit denisefatulescu.wordpress.com și ar fi fost folosit pentru a-i aduce de la Închisoarea Văcărești pe cei condamnați la spânzurătoare. La finalul anilor ’50 spânzurătoarea din curtea domeniului a fost dărâmată, iar cu cărămizile rămase a fost zidit tunelul către Mănăstirea Văcărești.

Citește și

• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• BREAKING | O bucată din Conacul Dudești din București s-a prăbușit. Bucăți din clădire au zdrobit cel puțin 9 mașini
• Alexandru Bogdan-Pitești, unul dintre cei mai mari escroci pe care i-a văzut Bucureștiul. Povestea celui care era „abonat” la Închisoarea Văcărești