„Vă rugăm identificați proprietarii pentru remedierea situației.” Atât a cerut un domn intr-o sesizare pe grupul de Facebook „Sesizări Sector 1”. Simplu, politicos. Ca și cum clădirea din fotografii n-ar fi fost, cândva, locul unde tot cartierul se întâlnea zilnic. În fotografii, vedem o clădire care se topește puțin câte puțin în fiecare zi. Complexul Minerva, cândva „orașul din oraș”.

Sursa foto: Sesizări Sector 1 / Facebook
Cu peste cincizeci de ani în urmă, dacă locuiai în Bucureștii Noi, știai exact unde găsești tot ce-ți trebuie. Mergeai la Minerva. Cumpărai pâine, mai stăteai de vorbă cu vecinii, poate luai și masa la restaurant, dacă era o zi bună. Complexul de peste drum de Piața Cristofor Columb și de Teatrul Masca nu era doar un șir de magazine. Era locul unde cartierul își ținea, fără să știe, propria inimă.
Înainte să ajungă un bloc de beton care se prăbușește puțin câte puțin, după fiecare ploaie, Minerva era locul unde cartierul se întâlnea cu el însuși. Bucureștenii care au crescut în zonă și-au adunat amintirile pe grupul de Facebook „Vocea din Bucureștii Noi”. Din ce povestesc ei, iese un portret cald și, pe alocuri, contradictoriu, cam cum funcționează memoria colectivă.
Mircea își amintește complexul din 1972, cu un restaurant care avea grădină în exterior, unde se organizau nunți. El a fost la una, în primăvara lui ’75. La parter erau magazin cu autoservire, pâine, sifoane, pescărie, mercerie. Iar Cornel completează harta locului: restaurantul Minerva era în stânga, alimentara la parter, alături de pescărie, mercerie, zarzavagerie. La etaj funcționau birouri și un mic birou ICRAL, unde locatarii plăteau chiria și întreținerea zonei. În spate erau depozitele. Alexandru confirmă, simplu: restaurantul chiar așa se numea – Minerva. Silvia adaugă și ea că la etaj funcționa ICRAL Sector 8.
Un detaliu revine, curios, în discuție: etajul clădirii a dispărut la un moment dat, iar nimeni nu știe sigur când sau de ce. Cornel bănuiește că s-ar fi întâmplat prin anii ’90, posibil din cauza lucrărilor de metrou care s-au oprit brusc în zonă, afectând structura clădirilor din jur, dar recunoaște că e doar o presupunere.
Ce e mai trist e că nu lipsesc ideile pentru ea. S-a vorbit, în ultimii ani, despre transformarea complexului în spațiu educațional și cultural. Ateliere, bibliotecă, coworking, activități pentru copii și adulți. Genul de proiect care ar readuce cartierul înapoi în propria lui clădire, doar că de data asta cu cărți în loc de pâine.
Astăzi, fostul Complex Minerva are o singură funcție. Colectează apa de ploaie. Și o lasă să curgă, încet, prin tavan, prin borduri, prin tot ce mai ține de structură. Pe 30 iunie 2026, ploile abundente au umplut terasa, iar apa s-a infiltrat exact acolo unde, cândva, oamenii intrau să cumpere ceva bun de mâncare sau să danseze la o nuntă de cartier.
Iar sesizarea de pe Facebook, cu tonul ei politicos, rămâne cea mai recentă formă de atenție umană pe care fostul suflet comercial al cartierului a primit-o de la cineva. La aproape jumătate de secol distanță de nunta din grădina lui Mircea.