Comoara descoperită sub pardoseala Bisericii Stejarul. E biserica din București demolată ca să facă loc Sălii Palatului

Depozitul format din 344 de monede a fost descoperit și recuperat integral cu ocazia lucrărilor de construcție din Piața Sala Palatului, în anul 1959, și face parte în prezent din Colecția Numismatică a Muzeului Municipiului București. Tezaurul era ascuns sub pardoseala Bisericii Stejarul. Puțini bucureșteni își mai amintesc de acest lăcăș de cult aflat, până în anul 1959, în inima Bucureștiului, lângă grădina Palatului Regal, pe Aleea Palatului, la nr 2. Însă desigur că toată lumea a auzit de “Stejar, extremă urgență”, filmul de propagandă din anul 1974, lansat la 30 de ani de la “insurecția anti” și anti și anti din 23 august 1944. Mai jos, povestea incredibilă a talerilor de argint și a bisericii care-a fost demolată de Gheorghe Gheorghiu Dej ca să facă loc Sălii Palatului.

„Monedele făceau parte dintr-o salbă și au fost ascunse, evident, în timpul războiului ruso-turc din anii 1806-1812”

“Referitor la structura tezaurului nostru, depus sub pardoseala bisericii Stejaru, la adâncimea de -0,40 m, acesta este format din 315 monede de argint otomane de la Selim III, 2 monede rusești bătute de Ecaterina a II-a, 2 monede austrice de la Maria Tereza și 25 monede din aur otomane și olandeze. Toate monedele din argint fac parte din familia talerilor. Starea generală de conservare a lotului este relativ bună, o însemnată parte a monedelor otomane fiind perforate, indicând prezența lor la un moment dat într-o salbă. Data de ascundere o plasăm în mod evident în timpul războiului ruso-turc dintre anii 1806-1812”, anunță Muzeul George Severeanu din București.

Biserica Stejarul din Mahalaua “Bisericii de la Stejar” a fost restaurată de arhitectul Paul Gottereau, la cererea RegeluI Carol I

Doar bucureștenii foarte bătrâni își mai amintesc că-lângă grădina Palatului Regal (da, avea o grădină)- exista o biserică simplă, frumoasă și foarte veche, Biserica Stejarul cu hramul Înălțarea Sfintei Cruci. Amintirea ei a dispărut din memoria colectivă, fiind înlocuită de Sala Palatului și de blocurile din jur, simbol al noii orânduiri multilateral dezvoltate. Lăcașul de cult data din secolul al XVII-lea; încă din anul anul 1669 este consemnată de cronicari “Mahalaua Bisericii de la Stejar”. Ctitori au fost Grigore cu Doamna sa, Grajdana, și Arhiereul Maxim. Cuvântul Grajdana desemna un nume de mare boieroaică și nu vine de la grajd, așa cum suntem tentați să credem. Cel mai bine ne lămurește Neagu Djuvara în cartea “Ce au fost boierii mari în Țara Românească? Saga Gradiștenilor”, Editura Humanitas, 2010. “Grajdana este nume slav însemnând, la origine, Doamna din Cetate (grad), iar astăzi, în unele limbi slave, cetățeancă. Adoptat de rumâni grad a fost deformat în grajd”, Neagu Djuvara.

Bisericile Stejarul, Brezoianu, Calvină și Sf Ionică se aflau în zona “degajată” pentru construirea Sălii Palatului; toate au fost demolate în anii ’50

Biserica Stejarul a fost rău lovită de marele cutremur care-a zguduit Bucureștiul în anul 1838, “unul fără sfârșit”, spune cronica. A fost restaurată complet de arhitectul Paul Gottereau, la cererea Regelui Carol I. A scăpat teafără din bombardamentele din 4 aprilie 1944 și și-a găsit sfârșitul în comunism, lângă alte trei biserici care existau în zona “eliberată” ca să se ridice Sala Palatului: Biserica Calvină, Brezoianu și Sf. Ionică. Biserica Calvină a fost făcută una cu pământul ca să se traseze noului segment al străzii Știrbei Vodă și blocurilor comuniste. Aceeași soartă au avut-o bisericile Brezoianu și Sfântul Ionică.

“Stejar extremă urgență” e tot ce-a mai rămas din stejarul vechii biserici

Titlul filmului de propagandă comunistă și de rescriere a istoriei, “Stejar, extremă urgență” – adică ”Oak, extreme Emergency”– a fost inspirat de ordinul cu indicativul ”Stejar, extremă urgență” emis în secret de Comandamentul Militar al Capitalei, după arestarea Mareșalului Antonescu, în ziua de 23 august 1944. Prin acest ordin, trupele române intrau în dispozitiv de luptă împotriva Wehrmachtului. Cuvântul Stejar însemna că ordinul a fost dat de Regele Mihai care locuia în Vila Stejar, denumită astfel după Biserica Stejarul.

Biserica a supraviețuit bombardamentelor din 4 aprilie 1944. Astăzi a rămas doar în câteva fotografii vechi și în tezaurul ascuns sub pardoseală, poate de vreun preot speriat, poate de vreun boier prevăzător.