Comoara arheologică de pe Calea Victoriei: rămășițele a patru biserici suprapuse din București. Misterioasele tuneluri din curtea Casei blănarului Prager, azi Oficiul pentru Jocuri de Noroc

Fiecare palmă de pământ din jurul și de sub casa blănarului Moritz Sigmund Prager, azi sediul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, mustește de istorie străveche.

De-a lungul ultimelor patru secole, clădirea de pe Calea Victoriei a trecut prin numeroase transformări, a fost dărâmată și refăcută, fiind martoră la cele mai sângeroase momente din vechiul București. 

Straturi peste straturi de trecut, îngropate și uitate.

Casa Ienăchiță Văcărescu / Ștefan Bellu/ Sigmund Prager, vechiul București în straturi suprapuse

Clădirea se află peste drum de fostul Palat al Poștei Centrale, actualul Muzeu Național de Istorie a României, și mult timp a fost sediul Loteriei Române, proprietara clădirii.

Pe acest loc a existat conacul lui Ienăchiță Văcărescu, mare dregător domnesc și cărturar, reședință în care a dus o viață de desfătări, după spusele cronicarilor timpului.

Și tot aici, la 1821, căpitanul de arnăuți Bimbașa-Sava și oamenii lui au fost măcelăriți cu iataganul de turci în unul din cele mai dramatice episoade din istoria Bucureștiului.

Vă invit într-o călătorie în timp, descoperim ce se ascunde sub casa blănarului Sigmund Prager, istoria Bucureștiului spusă printr-o clădire cu o uriașă încărcătură istorică.

Fațada casei blănarului Sigmund Prager ascunde ansamblul medieval “Curțile Văcărescu/ Casa Ienăchiță Văcărescu”, monument istoric

Clădirea actuală a fost construită în anul 1888 după planurile arhitectului George Mândrea pentru Sigmund Prager, renumit neguțător de blănuri de lux, furnizor al Casei Regale.

La parterul imobilului, Sigmund Prager și-a deschis prăvălia spre Calea Victoriei, în timp ce etajul era locuința sa somptuoasă. Înainte de construcția casei Prager, pe același amplasament s-a aflat Casa Ienăchiță Văcărescu, ulterior reședința logofătului Ștefan Bellu.

Clădirea originală a blănarului Prager a supraviețuit demolărilor, iar în stânga ei a fost ridicat, în perioada comunistă, un bloc înalt de locuințe.

Săpături arheologice cu rezultate extraordinare: au fost descoperite fundațiile a patru paraclise suprapuse, două conducte de alimentare cu apă și două tuneluri folosite, se pare, pentru refugiu

Pe amplasamentul situat între Calea Victoriei 9 și strada Ilfov, ansamblul medieval “Curțile Văcărescu“ a fost inclus pe lista monumentelor de grad A, de importanță excepțională.

În urma săpăturilor, s-au descoperit rămășițele a mai multor locuințe, gropi menajere, ceramică, două conducte de alimentare cu apă și două tuneluri folosite, se pare, pentru refugiu.

În 2004, Compania Națională Loteria Română a început construcția unei noi clădiri pe un teren situat pe Calea Victoriei 9 și astfel, de la primele cupe de excavator au ieșit la iveală cărămizile din fundația unei biserici.

Arhitectul Dan D. Ionescu, de la Institutul Național al Monumentelor Istorice, și Gheorghe Mănucu-Adameșteanu, șeful secției de arheologie a MMB, au început operațiile de salvare ale monumentului.

În urma săpăturilor făcute de cei doi specialiști, a fost descoperit un întreg ansamblu de construcții, care acoperă patru secole de istorie a Bucureștiului.

“Valoarea descoperirii este dată de existența a patru biserici suprapuse, construite succesiv între secolele XVI și XIX, toate având fundațiile din cărămidă”

Una din ele, cea mai mare și, în același timp, cea mai bine păstrată a fost construită peste celelalte trei și a putut fi identificată cu paraclisul ctitorit de Ienăchiță Văcărescu, despre care se presupune că exista din anul 1778 și care purta hramul “Întâmpinarea Domnului”. (Florin Oncica, “Bisericile de sub Loteria Română”, în Revista 22, 03.08.2004).

În urma cercetărilor arheologice preliminare au fost descoperite “construcții civile și religioase, monezi, ceramică, conducte de apă din olane, tunele și canale, însă lucrările au fost sistate

În august 2008, întreg ansamblul a fost clasat ca monument istoric, la categoria “ansamblu”, grupă valorică A, cod B-II-a-A-19841, “Curțile Văcăreștilor” cu următoarele componente: a) fostele case Văcărescu-Prager, cod B-II-m-A-19841.01 și b) vestigii arheologice, cod B-II-m-A-19841.02.

Willy Prager, marele cronicar vizual al Bucureștiului interbelic, a fost nepotul negustorului de blănuri Moritz Sigmund Prager

Mai mult decât un simplu negustor de blănuri, Sigmund Prager a fost vicepreședinte al Camerei de Comerț. În 1907 a făcut parte, alături de Mauriciu Blank, George Asan și Nicolae Dane, din comisia care a ales planul arhitectonic pentru Palatul Bursei, construit între 1908-1911. (Sursa willyprager.blogspot.com, “Casa bunicului”).

“O clădire impunătoare de pe Calea Victoriei, transmițând parcă un mesaj de liniște și de siguranță, se înalță pe un teren a cărui poveste este una din cele mai complicate și mai sângeroase din istoria Bucureștilor”

Istoria Casei blănarului Sigmund Prager/ Ienăchiță Văcărescu/Ștefan Bellu a fost inclusă de Silvia Colfescu în volumul lucrării “Vânătoare de comori prin București 2”, editura Vremea 2026, cu titlul “Apele liniștite sunt adânci”, pg.123-126.

Silvia Colfescu în volum: Casa, cu o arhitectură încadrându-se, în mare, în cea de influență neoclasică, are o fațadă cu bosaje, concepută simetric, cu un rezalit central purtând intrarea principala, marcată la etajul I de o mare deschidere flancată de pilaștri angajați, cu capiteluri vag corintice, și la etajul II de o deschidere conturată de un arc în plin cintru.

Un bandou separă parterul de etajul I, decorat deasupra intrării cu baluștri angajați. Rezalitul central este încununat cu un acoperiș în trunchi de piramidă. Elementele de decor ale fațadei-două sugestii de fronton triunghiular, cercuri-trimit discret la stilul neoclasic.

Construită pe terenul aflat în zilele noastre la adresa Calea Victoriei 9, care se întinde în spate până la strada Ilfov 5, casa se păstrează astăzi, cunoscută sub numele ultimului ei proprietar, blănarul Sigmund Prager, este de fapt fațada ansamblului medieval Curțile Văcărescu/ Casa Ienăchiță Văcărescu.

Silvia Colfescu în volum: De-a lungul secolelor, construcția a suferit numeroase refaceri și modificări, printre cele mai importante fiind acelea din 1852-1859, la alinierea Căii Victoriei, când s-a pierdut o bucată din clădire, și cea din 1888-1890, când arhitectul George Mândrea a refăcut complet casa de la 1859, la cererea noului proprietar, Sigmund Prager.

“Se poate presupune că de atunci datează, în linii generale, structura actuală a casei, care totuși păstrează elemente aparținând vechii clădiri Văcărescu (temelii, ziduri etc). Aspectul i-a mai fost modificat în deceniul IV al secolului XX, când s-a refăcut în totalitate și fațada de pe Calea Victoriei”

George Potra ne spune istoria acestui loc în volumul “Din Bucureștii de Ieri”, volumul I, editura Științifică și Enciclopedică, București 1990, pagina 432-439.

Terenul pe care se află Oficiul Jocurilor pentru Noroc de azi a fost curtea lui Ianache Văcărescu, bunicul poetului Ienăchiță Văcărescu, decapitat la Constantinopol împreuna cu Vodă Brâncoveanu

În 1703, alături de stolnicul Toma Cantacuzino, Ianache Văcărescu a fost trimis de câteva ori la Constantinopol ca să împlinească funcția de capuchehaie pe lângă Înalta Poartă. Spre sfârșitul domniei lui Brâncoveanu, Ianache Văcărescu ocupa funcția de vistier.

În această slujba l-a găsit imbrochorul, comisul Împărăției Otomane, care venind la București a aruncat vălul de mazilire pe capul lui Brâncoveanu și l-a trimis la Constantinopol cu întreaga familie.

Ianache Văcărescu este primul executat în ziua de 15 august 1714, în fața palatului Giali-Kiosk de pe malul mării, în fața sultanului Ahmed al III-lea. Sabia călăului a tăiat apoi capetele celor patru feciori ai nefericitului domn, pentru ca durerea părintelui să fie mai mare, și în cele din urmă și pe al lui Brâncoveanu.

Ianache și-a ridicat case mari în apropierea Palatului Domnesc, pe Ulița cea Mare, pe care domnul Brâncoveanu a aliniat-o ca să meargă cât mai drept la palatul său de la Mogoșoaia.

Ienăchiță Văcărescu (1739- 1798), a fost mare dregător sub mai mulți domni, logofăt apoi spătar, mare ban și sfetnic în a doua domnie a lui Alexandru Ipsilanti, poet, istoric și filolog.

Ienachiță Văcărescu, autor al uneia din primele gramatici „rumânești”, tipărită la Viena în 1787 pe cheltuiala sa. A fost căsătorit de trei ori și a rămas de pomină pentru petrecerile din casa moștenită de la bunicul său

Ospețele se întind toată noaptea. Din pivniță suie mereu prăfuite sticle de Drăgășani și Dealul Mare, ca un nor gros se așează fumul ciubucelor și narghilelor. În sală gem scripcile, sună cobzele, oftează lăutarii, glumele se încrucișează, de la urecle la ureche se șoptesc ultimele aventuri amoroase ale lui Enăchiță. (George Potra, “Din Bucureștii de Ieri”).

Ienăchița ne-a lăsat moștenire lucrarea filologică „Observații sau băgări de seamă asupra regulilor și orânduielilor gramaticii rumânești”, publicată în 1787.

Ienăchiță era om frumos la înfățișare, voinic, prezentabil și foarte luxos. Era un mare amator de distracții și de petreceri cu vinuri bune și lăutari renumiți.

În casa rămasă de la părinți-posibil transformată de el, fiindcă avea destulă avere și pricepere-Ienăchiță Văcărescu și-a trăit viață până la sfârșit.

Aici, boierul-poet ducea o viață de lux și petreceri, de tot felul de desfătări cum nu se puteau întâlni nici chiar la domnul țării. (Sursa: George Potra, “Din Bucureștii de Ieri”, volumul I, editura Științifică și Encicopledica, București 1990, pg. 440).

Casa îmbelșugată de pe Podul Mogoșoaiei, în care Ienăchiță se înconjurase “cu o rafinare adevărat orientală de toate mulțumirile spirituale și desfătările simțurilor”

Casa lui Ienăchiță Văcărescu era una din cele mai frumoase clădiri ce se aflau atunci pe Podul Mogoșoaiei. Era mare și arătoasă, ca un adevărat palat domnesc.

Medicul grec Mihail Perdicari, care a vizitat țările Orientului și Valahia, fiind oaspetele lui Ienăchiță Văcărescu, într-un poem publicat în 1817, ne-a lăsat câteva rânduri despre viața boierului.

O mulțime de fete, tinere și gingașe, nimfe și baiadere, îmbrăcate cu cele mai luxoase veștminte, cu rochii de șaluri și de sevai, cu ii de borangic și de zăbraznic bogat cusute îl slujeau, unind pe lângă serviciul casnic și talentele desfătătoare ale danțului, al cântărei și al muzicei instrumentale.

Nou Agamemnon, Ienăchiță se înconjurase de o mulțime de briseide. Nici Thersitul nu lipsea petrecerilor sale și nici Pitulicea țiganca, bufon femeesc ce alerga pe atunci prin casele boierești, propuind tutulor serviciile sale înlesnicitoare, deștepta adesea râsul oaspeților prin titlul familiar “Vere spatare!”, prin declarațiile amoroase și prin cântecele de dor ce ea adresa veselului boier.

Silvia Colfescu în volum: Eruditul mare boier a rămas în inima românilor nu prin scrierile sale istorice sau prin viața aventuroasă, ci prin celebrul testament, un simplu și înduioșător catren: Urmașilor mei Văcărești/ Las vouă moștenire/ Creșterea limbii românești/ Ș-a patriei cinstire.

Ștefan Bellu, bunicul baronului Barbu Bellu, devine următorul proprietar al Casei Ienăchiță Văcărescu și transformă vechiul conac în reședința familiei sale

Dupa moartea lui Ienăchiță (1797), văduva lui a vândut (1818) casa logofătului Stefan Bellu.

Nicolae Stoicescu ne spune, în “Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din București”, că logofătul Ștefan Bellu a dărâmat vechile case ale Văcăreștilor și a construit altele noi peste ele.

Ștefan Bellu (1767-1833), cu numeroasa lui familie, nu s-a bucurat însă, prea mult timp de spațioasa casă de pe Podul Mogoșoaiei, drum care începuse, încă din 1814, să aibă la fiecare șapte case câte un stâlp lung de un stânjen, ce avea în vârf un felinar.

În primăvara lui 1821, de frica revoluției, cei mai mulți boieri fug din București la Brașov, printre ei aflându-se și Ștefan Bellu.

1821. Un corp de oaste condus de Gingir Efendi Chehaia-bei, sângerosul pașă de la Silistra, intră în București să înăbușe răscoala și se instalează în casa lui Ștefan Bellu

Despre ce s-a întâmplat în aceste case, în anul 1821, Vistierul Mihai (lăsat de Bellu să aibă grijă de proprietate cât timp el se afla la Brașov), îi povestește colonelului Dimitrie Papazoglu, iar acesta publică povestea în lucrarea sa “Istoria fondărei orașului București”, 1891.

1821, moment sângeros. În casa lui Ștefan Bellu au fost decapitați arnăuții căpitanului Bimbașa-Sava, în frunte cu el

Pașa Gingir Efendi Chehaia-bei primește în zilele lui august o scrisoare din partea lui Bimbașa-Sava și a celorlalți căpitani de arnăuți, care se aflau fugiți la Câmpulung, să fie iertați și să li se dea voie să se întoarcă în București. Chehaia le răspunde că vor fi iertați și îi cheamă în casa lui Bellu.

Deodată, pe la spatele său, Bimbașa-Sava se pomeni cu o tăietură de iatagan pe gâtul său gol, și căzu jos. Cei doi căpitani ai săi fură la moment împușcați cu pistoalele de agalele turcești.

După ce fură omorâți câte trei, deschise Pașa ușa și se uită la cadavrele lor îmbrăcate numai în fireturi și aurărie. Imediat turcimea ce se afla ascunsă prin odăi, grajduri și șoproane năvăli cu iataganele asupra arnăuților lui Sava.

“A urmat o țăcăneală spăimântătoare până i-au măcelărit pe toți, afară de unul care scapă prin fundul grădinii lui Bellu”

Din această povestire se vede că fosta casă a lui Ienăchiță Văcărescu era cu etaj, avea un salon mare la mijloc, cu privire spre Podul Mogoșoaiei și Ulița Ișlicarilor, înăuntrul curții la etaj avea o galerie cu geamlâc, avea porți mari ferecate, iar în curtea dinăuntru, mult mai mare decât azi, și în cea din fund, existau nenumărate odăi pentru slugi, grajduri și șoproane.

Eu, copil de zece ani, locuiam atunci cu părinții mei în hanul Zlătarilor. Am văzut un manaf (călăreț turc, n.n) cu mânecile cămeșii legate la spate, țiind în mâna dreapta, de păr, un cap și în mâna stângă, în care ținea frâul, având iataganul.

Fugea astfel cu capul pentru ca, predându-l, să se întoarcă pe uliți spre ca să vină cu alte capete. Acest măcel a ținut patru ore în București. (Dimitrie Papazoglu, “Istoria fondărei orașului București”, 1891.

După potolirea zaverei și plecarea turcilor din țară, Ștefan Bellu se întoarce acasă, dar nu mai găsește nimic, nici mobilele, nici depozitul de vinuri din pivniță, ba chiar vinul nici nu-i ajunsese lui Chehaia-Bei și oamenilor săi pentru petrecerile făcute în marea sală de oaspeți.

Steaua logofătului Bellu începuse să pălească la 1821 când, alături de zavergii lui Ipsilanti, se ridicase împotriva turcilor. A murit de inima rea în 1833 și a fost înmormântat la mănăstirea Radu Vodă.

Pe la 1887, casele erau proprietatea marelui neguțător de blănuri Sigmund Prager.

Acesta, ca să fie liniștit în curtea sa, n-a mai dat voie locuitorilor dimprejur să vină la paraclisul care se află în curtea sa, cu toate că prin contractul de cumpărare se obligase a lăsa liberă intrarea credincioșilor. În urma reclamațiilor primite, Primăria, în ședința din 26 ianuarie 1889, sub președinția lui Emanoil Protopopescu-Pake, arată dorința și nevoia locuitorilor, precum și obligația proprietarului “care de doi ani nu mai lasă pe nimeni să intre acolo”. (Sursa: George Potra).

“Noua remaniere a clădirii de la începutul secolului XXI a fost foarte contestată, reproșându-i-se insuficiența cercetărilor arheologice pe acest teren atât de important pentru istoria orașului și conservarea precară a vestigiilor arheologice”

Silvia Colfescu în volum: Gândindu-ne la istoria măreață și sângeroasă a locurilor, pare ironic faptul că acum clădirea adăpostește instituția care patronează una din activitățile întrucâtva derizorii, dar preferate ale românilor, Oficiul National pentru Jocuri de Noroc.

„Casa Ienăchiță Văcărescu/ Bellu/ Sigmund Prager” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare.

Ce am mai scris se află aici:

Casa cu cel mai uluitor spațiu vitrat din București: orangeria pentru petreceri. Capodopera arhitectului Gottereau din mahalaua Negustori a revenit în viața orașului | INTERVIU

Grădina secretă a celui mai frumos palat neogotic din București va fi redată orașului. Cine va restaura un patrimoniu arhitectural și peisager de excepție I INTERVIU

Splendoarea care domină două nobile străzi din București. Proprietarul clădirii superbe, faimos marinar, a sfârșit pe uscat, în cea mai cumplită catastrofă feroviară din istoria țării

EXCLUSIV I Destinul amar al maeștrilor Ruffer, creatorii celor mai frumoase sobe din casele de patrimoniu bucureștene. O istorie nedreaptă, o artă pierdută

Casa cu Fereastra Fermecată, magie fără vârstă. Cel mai instagramabil monument din București a fost reședința unui domn special, protectorul copiilor sărmani

• EXCLUSIV I Cine și cum a reconstruit vulturul și cei doi grifoni de pe Palatul Universității. Simboluri ale Bucureștiului, sculpturile au fost refăcute de la zero
• FOTO I Minunatele interioare ale Casei Irina Procopiu, o bijuterie de pe Dacia. Doamna de Onoare a Reginei Maria, aristocrata elitelor bucureștene, s-a stins în sărăcie
• Monumentul nepăsării, în inima Bucureștiului: Casa N. Petrașcu. Capodopera din Romană a arhitectului Ion Mincu va fi restaurată de PMB, dar lucrările sunt blocate
• EXCLUSIV I Casa Timen, splendoarea cu tavan auriu din vechiul cartier Armenesc. După 5 ani de șantier și un milion de euro, ruina a devenit operă de artă a Bucureștiului
• EXCLUSIV I Bucureștiul văzut prin ochii Arhitectului Șef al Capitalei. „Într-un oraș fragmentat, patrimoniul este singura noastră resursă neregenerabilă”
• INEDIT I Cu ce sacrificii a fost ridicat Liceul “Gheorghe Lazăr”, școala elitelor Bucureștiului. La sfârșit de secol al XIX-lea, edificiul avea cea mai modernă “hallă” de gimnastică din Micul Paris
• Un muzeu pierdut, azi sediul PSD: “Toma Stelian”. Fastuoasa clădire de Kiseleff a fost donată Bucureștiului pentru cultură, dar în monument se face „artă” politică
• Palat din vremea Micului Paris, restaurat de arhitecți nemți. În prezent, nobilul monument este reședința ambasadorului Germaniei la București
• Casa lăptarului Cosma, de pe străvechea stradă Domnița Anastasia, o supraviețuire miraculoasă. E parte dintr-un șir de monumente, mostră din Bucureștiul de altădată
• Pericolul de care a scăpat Muzeul Satului. În anii ’80, Ceaușescu amenința că îl strămută, ca să extindă zona rezidențială a nomenclaturii din București
• “MuzA” ne așteaptă în Palatul fostei Bănci „Creditul Funciar Rural”. Impunătorul monument din inima Bucureștiului, proiectat de Paul Gottereau, se redeschide după decenii de abandon
• EXCLUSIV I A doua minunată viață a Casei negustorului Stoenescu, maiestuoasa vilă din centrul Bucureștiului. Cel mai frumos monument de pe strada Caimatei și-a redobândit strălucirea
• De ce a fost demolat “Teatrul cel Mare” de pe Calea Victoriei, tragedie națională pusă în scenă de regimul comunist. Deși impozanta clădire, emblemă a Bucureștiului, a fost bombardată, putea fi salvată
• EXCLUSIV I Casa Vintilă Brătianu, deschisă pentru bucureșteni, după mai bine de un secol. Aici e prețioasa bibliotecă în care s-a semnat, în secret, intrarea în Primul Război Mondial
• Agonia unui minunat monument din centrul Bucureștiului, capodoperă a stilului de arhitectură Socolescu. Casa a ars în văzul lumii, acoperișul și brâul cu frescă sunt distruse
• Destinul Caselor Surori de pe fosta stradă a Surorilor din vechiul București: una râde, alta visează să renască. Calvarul proprietarilor care vor să restaureze fațada clădirii
• Spectaculoasa istorie a Casei Algiu-Toma Stelian de pe Calea Victoriei. Consolidată de Nicu Ceaușescu, clădirea a devenit sediul GDS și Green Hours, cel mai tare club de jazz din București
• Renașterea Conacului Oteteleșanu. Faimoși pentru baluri răsunătoare și terasa boemă din inima orașului, Oteteleșanii au marcat viața mondenă a Bucureștiului
• Darvari, singurul schit de călugări ascuns în inima Bucureștiului, renăscut din abandon. Monumentul e opera arhitectului Simotta, “un poet al imaginii”
• De ce a fost demolată vila lui Basile Assan, primul român care-a făcut înconjurul lumii.  Fabuloasa “Casă de porțelan” din inima Bucureștiului avea chiar și încălzire prin pardoseală
• Top 10 marchize fabuloase, bijuterii ale multor case din București. Câte au supraviețuit în timp și ce poveste uitată spun despre Micul Paris
• Farmacia Hotăranu revine în viața Bucureștiului. Cu o istorie de peste 100 de ani, monumentul păstrează vitrine elegante, comandate la Viena, și va deveni muzeu
• Casa cu trecut extraordinar din Caimatei, mahalaua celor mai mari lăutari bucureșteni. Construită de Barbu Delavrancea, vila a fost reședința lui Ion Dolănescu
• Palatul Universul ascunde și azi, în umbra sa, Casa cu statui “Cazzavillan”. Italianul cu inimă de român a inventat reportajul de senzație și “mica publicitate” în București
• Casa milionarului A. Velleanu. La 15 ani de la dispariția sa neelucidată, testamentul, în care indica Parchetului București cine-l va asasina, a fost descoperit în Arhiva trimisă cu Tezaurul țării la Moscova în 1916 
• De ce se vinde Clubul Austro-Ungar, azi teatrul Elisabeta. Monumentul imperial a fost loc de distracție pentru ofițerii germani care au ocupat Bucureștiul
• Casa cu blazon din Dorobanți și incredibila poveste a proprietarului ei, „Schindler de București”. Diplomatul Constantin Karadja, omul care a salvat peste 50.000 de evrei
• S-a întors norocul la Hanul Evreilor, cândva înfloritor, acum pe ducă. Cine va salva Monumentul Neculescu, pe vremuri plin de prăvălii ținute de negustori israeliți din București
• Destinul amar al Vilei profesorilor Perianu. Nepoata lor ne spune povestea casei cu prăjituri din Cotroceni, opera primei femei arhitect din București
• EXCLUSIV I Misterul seifului imposibil de deschis din Vila Gh. Tătărescu. Reședința din inima Bucureștiului a fostului premier poate fi vizitată pentru prima dată
• FOTO I Moștenirea lăsată Bucureștiului de prima femeie arhitect din țară. Povestea personalității care a cucerit breasla dominată de bărbați și minunata ei casă cu pălărie
• Gara Băneasa, simbol regal al Capitalei, e pe linie moartă. Deși are valoare uriașă, clădirea modernistă lipsește din Lista Monumentelor din București
• Palatul prezidențial din Neptun, unde soții Ceaușescu fugeau vara din București. Secretele faimoasei vile, dezvăluite de arhitectul care a proiectat-o
• FOTO I Mascaronii, misterioase chipuri care păzesc casele de epocă, adunați într-o colecție de o mare frumusețe. Cine e visătorul care inventariază fețele Micului Paris
• Renaște Casa Tattarescu, singura reședință în formă de han din București. Incredibila poveste a nepoatei marelui pictor, îngăduită de comuniști să trăiască în imobil până la sfârșit
• Blocul Gioconda, cândva cel mai înalt din București, și fabuloasa poveste a locului cu 300 de ani de istorie. Acolo a fost un Palat domnesc. De ce a fost demolat
• Casa lui Constantin Argetoianu, marele boier căruia nu i se cunoaște mormântul. Monumentul a fost proiectat de un “vechiu arhitect din București”
• “Casa cu marchiză persiană” s-a întors în viața Bucureștiului. A fost reședința generalului Argeșanu, supranumit “Ghiță Soldatul”, fost prim-ministru asasinat de legionari
• EXCLUSIV I Mărturia arhitectului care a proiectat „Palatul Ceaușescu” din Primăverii. Chinul de a executa tot ce li se năzărea mofturoșilor beneficiari
• Clădirea Teatrului Foarte Mic are o foarte mare bulină roșie. Edificiul, cu minunate elemente Art Nouveau, a fost Palatul Sindicatului Ziariștilor din București
• Odeon, teatrul vrăjit din care se vede cerul. Cum s-a clădit nobilul edificiu de pe Calea Victoriei, cu acoperiș glisant care funcționează încă din anul 1911
• Soarta frumoaselor clădiri neoromânești care au adăpostit Căminele de Ucenici din Bucureștiul interbelic. Unde și cum învățau adolescenții o meserie
• O casă ca-n povești, reședința lui George G. Assan, industriașul care a dat pâine Bucureștiului. Monumentul, azi “Casa Oamenilor de Știință”, găzduiește botezuri și nunți
• A întinerit cel mai bătrân palat de pe Bulevardul Elisabeta. Monumentul adăpostește Arhivele Naționale, comori de valoare inestimabilă
• Palatul Nifon, renăscut în toată măreția sa pariziană. Monumentul de pe Calea Victoriei, proiectat de arhitectul regal Paul Gottereau, era în pericol iminent de prăbușire
• Pe culmile nepăsării: se vede cerul prin acoperișul Casei cu Cavaler în Armură din Precupeții Vechi. Cine-a pus deasupra Bucureștiului misterioasa statuie cu ciocan ridicat amenințător
• Palatul Cotroceni, scăpat miraculos de plănuita demolare, dar nu și de marele jaf comunist. În curtea casei de vis a Reginei Maria, cărțile regelui au fost puse pe foc
• Sala Palatului și secretele din jurul ei. O bucată din cortina de blocuri e falsă, iar fațada mimează apartamente care nu există. 3 biserici au căzut ca să fie ridicată
• Cea mai frumoasă casă cu marchiză din Cartierul Armenesc zace în paragină. Secretele reședinței fondatorului fabricii Adesgo, emblema eleganței feminine în Bucureștiul interbelic
• Pinacoteca: interese, priorități și un proiect mereu amânat. Palatul Dacia-România ar trebui să adăpostească marea colecție de artă a Bucureștiului
• Mănăstirea Chiajna, grandioasa ruină din marginea Bucureștiului. Monumentul “blestemat” să nu fie nici măcar pus în siguranță, izvor de aberații cu fantome
• De ziua lui Emil Prager, inginerul care a înălțat Bucureștiul modern din beton armat. Cine era “Opapa” pentru nepoata strălucitului constructor I INTERVIU
• EXCLUSIV I Turnul lui Țepeș Vodă, tainele unui monument unic în București. Misterioasa cetate care adăpostea un rezervor de apă a fost restaurată
• Patrimoniu profanat: ciudata capelă din Pădurea Băneasa. Monumentul misterios, năpădit de liane, a fost ridicat pentru “bancherul României Mari”
• Misterele Blocului Roșu, palatul abandonat de pe Calea Victoriei. Clădirea modernistă a adăpostit birourile companiei Banloc-Goodrich, primul producător de anvelope din România
• Tragedie din onoare. Monumentala casă neoromânească din inima Bucureștiului, locul unde Gen.Vasile Zottu, Șef de Stat Major, și-a pus capăt zilelor
• Strigă suferința tăcută a clădirii din str. Traian, o bijuterie arhitecturală distrusă. Bucureștiul caselor arse, cum dispare memoria construită a orașului
• FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului. I INTERVIU
• VIDEO I Filipescu-Cesianu, singura casă cu foișor și cea mai frumoasă grădină de pe Calea Victoriei. Clădirea cu acoperiș imperial și-a redobândit strălucirea
• Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere
• Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii
• Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte
• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care

……………….