Clienţi cu abonamente şi prostituate şcolite în străinătate, în bordelurile Bucureştiului anilor 30

de:
30 aug. 2012
8 Afișari
Clienţi cu abonamente şi prostituate şcolite în străinătate, în bordelurile Bucureştiului anilor 30

„Nu era sector al Bucureştiului care să nu aibă câte cinci, şase bordeluri in perioada interbelică”, a declarat istoricul Adrian Majuru, citat de adevărul.ro. Prostituatele mai stilate practicau cea mai veche meserie din lume în bordelurile de lux de pe bulevardele Elisabeta sau Ferdinand, la Crucea de Piatră ori în propriile apartamente, dar multe îşi căutau clienţi şi prin hoteluri, magazine sau teatre.

Istoricul a mai precizat că, de la finalul secolului al XIX-lea, bordelurile funcţionau legal, însă mai existau şi locaţii clandestine prin zonele marginaşe. Prostituţia s-a reglementat între anii 1862- 1930, când intrase pe sistemul „prostituţiei colective‟, în care existau matroane ale bordelurilor care înregistrau „fetiţele dulci‟ la Poliţie şi la Serviciul Sanitar, de unde primeau o „condicuţă‟ de sănătate şi permisul de muncă. După această reglementare, numărul prostituatelor a crescut rapid. În anul 1938 existau 1.272 de prostituate înregistrate şi 1.050 de clandestine.

Majoritatea prostituatelor de lux erau trimise la şcoli în străinătate, aveau cultură şi cunoşteau chiar mai multe limbi străine. „Când deschideau gura, prostituatele de lux trebuiau să ştie să vorbească! Erau şcolite în străinătate”, a adăugat Majuru.

Tarifele practicate în acest domeniu, la acea vreme, porneau de la câteva sute de lei şi ajungeau chiar la câteva mii de lei. Existau chiar și abonamente pentru câte 10 vizite, precum și reduceri pentru mai multe interacțiuni. Pentru abonați, bordelurile aveau program special duminica și de sărbătorile legale.

Fetele care practicau această meserie în propriile apartamente primeau cei mai mulţi bani. Acestea erau vizitate numai de clienţi fideli, dar nu mai mult de 7 clienţi. „Fetiţele dulci” aveau dreptul să refuze clienții şi erau protejate fie de câte un personaj sus-pus sau de către diverşi indivizi, care încheiau înţelegeri cu matroanele. Peştii lor aveau nume amuzante precum „Cur de Fier”, „Ion Căcat”, „Lia Magazia” sau „Napoleon” şi locuiau în aceeaşi clădire în care îşi aveau „locul de muncă” protejatele lor, o mare parte din câştiguri fiind rezervată pentru plata cheltuielilor de întreţinere şi chirie.

Unul dintre cele mai vizitate bordeluri în perioada interbelică este „Crucea de Piatră‟, care se întindea de la Poşta Vitan până în zona cartierului Dristor. Aici, băieții care se duceau pentru prima dată erau scutiți de plată.

Existau și case mai mici, cu două-trei camere. Vara, fetele stăteau în grădină, îmbrăcate sumar, și le luau pălăria curioșilor care se aventurau să privească prin gard. Pentru a le-o restitui, aceștia trebuiau să treacă mai întâi prin camera lor.

Şi regele Carol al II-lea a fost implicat în poveşti cu prostituate, dar nu a fost niciodata demascat oficial. El se îmbrăca în alb, cu ochelari fumurii şi pornea în căutarea fetelor pe Brezoianu.

Cookies