MAKE BUCHAREST GREAT AGAIN

Clădirile proiectate de Horia Creangă în București au ajuns de nerecunoscut. Buline roșii, degradare și dispreț pentru opera celui mai mare arhitect modernist al anilor ’30-’40

În anul 1927, când s-a întors de la Paris de la “Ecole Des Beaux Arts”, arhitectul Horia Creangă și-a propus să transforme capitala României într-un oraș european modern. A reușit. În numai 16 ani de carieră remarcabilă, avea să lase moștenire orașului clădiri manifest, blocuri de locuințe, clădiri industriale, cinematografe, stadioane, hale, fabrici, gări și foarte multe vile comandate de personalități sofisticate. Dacă astăzi s-ar plimba prin București, și-ar vedea proiectele geniale lăsate în paragină, ziduri scorojite, consolidări neterminate și bucureșteni care habar n-au cine a fost Creangă. Cei mai mulți. Poate, doar numele să le amintească de povestitorul Ion Creangă, al cărei nepot a fost și cu care, fizic, semăna izbitor. Despre primul bloc de locuințe făcut de Horia Creangă în București după ce s-a întors de la Paris, tobă de Bauhaus și de Le Corbusier, mai jos la “Make Bucharest Great Again”, un proiect B365 dedicat salvării patrimoniului orașului.

Horia Creangă. Cel mai mare arhitect al primei jumătăți a secolului XX, cel care și-a lăsat amprenta modernistă asupra Bucureștiului. Vizionarul care a gândit artere largi (Bulevardul Nicolae Bălcescu, fost Magheru) și mai bine de 70 de clădiri icon, de la Blocul ARO cu cinematograful Patria la parter, la halele Obor, Teatrul Giulești și Uzinele Malaxa.

blocul, ARO, horia, creanga
Blocul ARO din Bucuresti, clădirea care-a schimbat fata Bulevardului Magheru.
casa, miclescu, horia, creanga
Vila Miclescu din Bucuresti proiectată de Horia Creangă. Crezul simplității.

Horia Creangă, „aristocratul simplității”

Interesat de volume mari, compacte, de frumusețe dublată de confort. De geometrie pură, simplă, fără ornamente. De compartimentări funcționale, cu spațiul de zi jos, cu living mare și scară interioară. Sus, dormitoarele. A crezut în simplitate, in eliminarea detaliilor lipsite de importanță. A fost numit “aristocratul liniilor simple”.

„Arta aceasta va răspunde gustului superior, aristocrat al liniilor simple, subtile, albe”

Horia Creangă: “Arhitectura va evolua liber, către aristocratizarea formelor prin simplitate. Arta această va răspunde gustului superior și aristocrat al liniilor simple, subtile și albe, încercări de reprezentare a Infinitului. Arta această va produce un rafinat sentiment estetic, lăsând privirile să alunece neobosite pe linii calme, și poate că va fi pentru societatea viitoare o satisfacere intimă a aspirației spre ideal”, în “Către o Arhitectură a Bucureștilor”, broșură semnată alături de alți doi mari arhitecți, Octav Doicescu și Marcel Iancu.

Cinematograful Patria din blocul ARO creat de Creangă, lăsat in paragină

Unde sunt “liniile simple, subtile și albe” ale lui Horia Creangă? Sub praf și sub mizeria adunată în zeci și zeci de ani pe fațadele de terasit. Sub bannerele publicitare de pe blocul ARO, primul său mare proiect modernist, clădire care are la parter cinematograful Patria, astăzi un focar de infecție.

Blocul ARO, clădirea manifest pentru stilul lui Creangă este încadrată în clasa I de risc seismic. Ce s-a ales de “reprezentarea Infinitului”? Care precupeț mai știe că halele Obor au fost proiectate de Horia Creangă ? Are, undeva, lângă tarabele cu mici din Obor, fie și o placă, pe care să scrie numele său? Nu. De ce? Pentru că “Societatea viitoare” nu și-a dorit “satisfacerea aspirației către ideal”. N-a interesat-o.

halele, obor
Halele Obor au fost proiectate de Horia Creanga si de arhitectul Octav Doicescu, „parintele Cartierului Primăverii”.

Preocupările urbanistice vor rămâne fără roade, dacă, fără se plece de la o concepție unitară în arhitectură, se permit construcțiuni născute din felurite capricii, care transformă strada într-un mozaic de forme și culori. Marile Bulevarde trebuie să fie ele însele monumente de simplitate unitară”, Horia Creangă în “Către o Arhitectură a Bucureștilor”. Exact asta s-a întâmplat. Ce nu și-a dorit Creangă: “construcțiuni născute din felurite capricii care transformă strada într-un mozaic de forme și culori”. Vă sună cunoscută descrierea?

Interior din Vila Elena Ottulescu proiectată de Horia Creanga in Bucuresti. Fotografie de epocă.

Blocul modernist, cu elemente art-deco de pe Schitu Măgureanu este consolidat de vreo zece ani

Pe Strada Schitu Măgureanu, la numărul 19, se află primul bloc de locuințe din București care poartă semnătură sa și a fratelui său, Ionel. A fost ridicat în anul 1929 și de zece ani se află in lucrări de consolidare.

bloc, art deco, schitu, horia, creangaa
Blocul Horia si Ionel Creanga de pe Schitu Magureanu.

B365: Ce se intâmplă acum cu blocul Creangă de pe Schitu Măgureanu?

Șerban Sturdza, arhitect: “Unul dintre proiectele foarte importante pentru București este imobilul de pe Schitu Măgureanu, numărul 19. Este prima clădire făcută de Horia Creangă și de fratele sau, după ce au venit de la Paris. Este un bloc cu apartamente art deco care a fost clasat în timpul șantierului de intervenție pentru consolidare și care are o epopee atât de amplă. Este un caz foarte bine documentat, cu plusuri și minusuri, și care ilustrează puțin din practicile bucureștene mai mult rele decât bune, atunci când este vorba despre clădiri istorice. O clădire care de peste zece ani stă fără locatari, cu discuții interminabile cu Primăria și care nu se finalizează, cu pierderi economice pentru toată lumea”.

bloc, schitu, horia, creanga
Foto credit Alex Iacob, reptilianul.ro

De ce este important imobilul de pe Schitu Măgureanu ale cărui balcoane dau spre Grădina Cișmigiu? Este primul bloc de raport care exemplifică începutul unei tranziții de la tipologia arhitecturală bauhausiana la imobilul de raport modern. Are si o valoare istorică pentru că in el a locuit Iuliu Maniu și alte personalități din perioada interbelică.

Creangă a comandat ferestrele decorate art deco de la artistul Ernest Marius Sabino din Paris. Foto credit Alex Iacob, reptilianul. ro

Cladirea are elemente art deco cu care s-ar mândri orice oraș care-și respectă trecutul arhitectonic: monumentalitate, striații în tencuială, decorseuri în zidărie, geometrie simplă. Fațada este simetrică, verticalitatea ei este subliniată de bovindouri decorate pe verticală cu basoreliefuri din coloane stilizate, iar pe orizontală cu brâuri din tencuiala. Mai există balcoanele din fier forjat vopsit în verde, cu sigla arhitecților.

Foto credit Alex Iacob, reptilianul.ro

Ferestrele cu sticlă decorativă sunt opera artistului art-deco Ernest Sabino

Creangă folosea materiale de construcție de foarte bună calitate, variate și revoluționare pentru felul în care se construia în București. Uși din lemn masiv de nuc, fier forjat, metal pentru balustrada scării și pe balustradele balcoanelor, marmură pe scară principala, lambriuri, parchet de stejar, sticlă, mozaic, vitralii la ferestrele de pe casa scării, decorate cu motive Art Deco.

Vitraliile din sticlă decorativă de la fiecare fereastră a casei scărilor, la toate etajele, de la etajul 1 și până la etajul 6 au fost create și fabricate în Franța de artistul art-deco Ernest Marius Sabino. Acest fapt este o certitudine, intrucât absolut fiecare element de pe casa scărilor este semnat in sticlă “ Sabino, France”. Posibil ca și geamurile de la ușile apartamentelor cu model Art Deco să fie fabricate tot de Sabino. De altfel, Creangă era prieten cu Sabino și avea să-i comande elemente de sticlărie art deco și pentru alte proiecte.

Ernest Marius Sabino, artist art-deco, detaliu din ferestrele Blocului. Foto credit Alex Iacob. reptilianul.ro

„Un specific arhitectonic nu există, am fost mult timp sub ascultare străină”

La vremea în care a fost ridicat, în anul 1929, bucureștenii abia se obișnuiau cu stilul modernist. Cu automobilul, apa curentă, cu apartamentele spațioase, confortabile. La modă era stilul național, neo-românesc în care Creangă nu credea. Nepotul lui Ion Creangă, genialul țăran din Humulești, cel cu “Amintirile din copilărie”, era încredințat că, basic, suntem un popor de țărani.

Horia Creangă: “Un specific arhitectonic românesc nu există. O afirm cu toată convingerea, știind că voi fi contrazis de multe personalități distinse, care înțeleg să-și manifeste în felul acesta patriotismul. Nu trebuie să ne doară constatarea, nici să ne jignească demnitatea noastră națională. Nu ne putem potrivi cu alte popoare. Am avut un trecut zbuciumat, în care am fost sub ascultare străină. Țăranii erau robi, abia își țineau zilele. Făceau colibe sărăcăcioase, care abia se pot numi locuințe, de al căror aspect erau uimiți călătorii secolelor trecute. Poate că în alte condiții economice ar fi clădit și ei ceva trainic și specific național”.

horia, creanga, foto
Horia Creangă semăna foarte mult cu bunicul său, Ion Creangă, un mare clasic al literaturii române.
bloc, horia, creanga
Foto credit Alex Iacob, reptilianul.ro

Blocul de pe Schitu Măgureanu a trecut prin două mari cutremure, cel din 1940 și din 1977, iar acum așteaptă ca lucrările de consolidare să fie terminate.

Lucrările de consolidare au fost deblocate luna trecută, după zece ani de stagnare

Mai nou, Edmund Niculușcă, aflat la conducerea Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seimic ne-a dat pe Facebook marea veste: “Deblocăm șantierele de consolidare ale unor clădiri simbol din București! Imobilul „Cezar Pop şi Mihai Gheorghiu” (denumit astfel după inginerii comanditari), aflat în str. Schitu Măgureanu 19, a fost primul imobil de locuințe proiectat în oraș̦ de echipa de arhitecți Horia și Ion Creangă, lângă Grădina Cișmigiu. Impunător și elegant, blocul datează din anul 1929 și este un exemplu al trecerii spre arhitectură modernă din perioada interbelică, cu elemente Art Deco de manieră clasicizantă. Am avut, alături de echipa mea de la Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic – AMCCRS, o întălnire cu proprietarii clădirii pentru a stabili reluarea și finalizarea procesului de consolidare, blocat în ultimii 10 ani. La întâlnire a participat și domnul arhitect Șerban Sturdza, ca reprezentant al Pro Patrimonio. Ne propunem ca acest imobil să devină un exemplu de bună practică în ceea ce privește consolidarea și restaurarea monumentelor istorice. Pentru un București sigur și fermecător. Vă țin la curent cu stadiul lucrărilor!”.

Câteva dintre vilele proiectate de Horia Creangă in Bucuresti, toate există si astazi.

Make Bucharest Great again”, proiectul B365.ro susținut de Promenada Mall și Mega Mall, parte din grupul NEPI Rockcastle, vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București. Ce am mai scris se afla aici:

A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda

Si despre Blocul ARO am mai scris:

O, ce veste minunată! Blocul ARO (cinema Patria) va fi reabilitat. A fost inaugurat de Crăciun în 1935 și a uimit bucureștenii prin inovații nemaipomenite

 


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button