Clădirea Teatrului Foarte Mic are o foarte mare bulină roșie. Edificiul, cu minunate elemente Art Nouveau, a fost Palatul Sindicatului Ziariștilor din București

În centrul orașului, la doi pași de Universitate, un Palat din alte timpuri marchează intersecția străzii Jean Louis Calderon cu bd. Carol I: Clădirea Teatrului Foarte Mic, cu fațade la străzile ce formează un unghi ascuțit, linii curbe specifice stilului Art Nouveau și balcoane măiestrit lucrate în fier forjat.

Palatul Sindicatului Ziariștilor a fost conceput drept imobil de raport, cu sală de spectacol la etaj și mezanin și prăvălii la parter

La început de secol XX, pe acest loc din inima orașului, ziariștii bucureșteni își ridicau, cu mari și costisitoare eforturi, un Palat cu patru etaje care să le reprezinte profesia și, în același timp, să constituie o importantă sursă de venituri.

Palatul S.Z.B avea o sală de conferințe de 400 de locuri, birouri, bibliotecă, holuri în care puteau fi organizate evenimente și expoziții, cea mai mare parte a clădirii fiind compusă din apartamente pe care le puteau închiria membri ai Sindicatului.

În 1912, Sindicatul organiza serbări în Parcul Carol pentru a colecta fondurile destinate construcției palatului. Ulterior, veniturile din chirii au crescut – sala de festivități, spațiile comerciale, camerele de birouri, garsonierele și apartamentele au adus sume consistente, dar influențate de situația economică, de seriozitatea chiriașilor etc. Spre exemplu, în 1929 s-au încasat 1.699.000 lei. (Sursa: prof. univ. Marian Petcu în studiul „Sindicatul Ziariștilor din București, după 120 de ani”).

Palatul Sindicatului Ziariștilor din București, opera marelui arhitect Ion D. Berindey, a adăpostit Teatrul Foarte Mic, în prezent închis din cauza riscului iminent de prăbușire  

Singur, părăsit și vulnerabil, cu o vechime de peste 100 de ani, înconjurat de alte clădiri aflate în suferință, Palatul Sindicatului Ziariștilor din București, cu imaginea sa avântată, zveltă și impunătoare, își păstrează cu eleganță „cupola de colț, cu lanternou, prevăzută cu o lucarnă bogat decorată”.

Din loc în loc, sub balcoanele de fier ruginit, plase de protecție apără trecătorii de elementele arhitecturale care se desprind de pe fațade.

Mai jos, istoria unei clădiri care, din mândria Micului Paris, a ajuns rușinea administrației de azi a marelui București

 „Atenție, cade tencuiala Micului Paris”! Palatul Sindicatului Ziariștilor din București, cândva o frumoasă clădire pariziană, edificată în perioada 1912-1921, este azi un pericol pentru trecători

Arh. Sidonia Teodorescu reconstituie în detaliu opera arhitectului Ion D. Berindey în excelenta monografie „Mari arhitecți bucureșteni: Ion D. Berindey”, ed. Vremea, București, 2014.

În anii de început ai construirii Palatului din Bulevardul Carol, președinte al Sindicatului Ziariștilor era Ion Procopiu, jurnalist și director al cotidianului „L’independance Roumanie”.

S-a născut în 1862 și a fost lider al liberalilor din județul Teleorman, deputat, mare proprietar. Deși era grav bolnav, Ion Procopiu a fost arestat în timpul ocupației germane a Bucureștiului și moare în 1917.

Arh. Sidonia Teodorescu în volumul „Mari arhitecți bucureșteni: Ion D. Berindey”: Sindicatul Ziariștilor din București, înființat în 1900, a reușit să-și construiască un palat cu bani adunați de la diferite instituții și pe un teren obținut gratuit de la Primăria Capitalei.

Președintele Sindicatului era Ion Procopiu, pentru care Berindey a construit, în 1911, o reședință din lotizarea Ioanid, în strada Dumbrava Roșie 5 și care era căsătorit cu verișoara primară a arhitectului, Irina Procopiu, născută Berindey, doamnă de onoare a Reginei Maria.

”Construită de două mari personalități, arhitectul Ion D. Berindey și antreprenorul Tiberiu D. Eremie, clădirea, deși reprezentativă pentru istoria presei românești, se află în stare avansată de degradare și ar trebui să fie inclusă în lista monumentelor istorice și restaurată”

Despre moștenirea arhitectului Ion D. Berindey, lăsată Bucureștiului și României, mai jos:

• O casă ca-n povești, reședința lui George G. Assan, industriașul care a dat pâine Bucureștiului. Monumentul, azi “Casa Oamenilor de Știință”, găzduiește botezuri și nunți

Conform legislației în vigoare, din cauza încadrării în clasa I de risc seismic, Teatrul Foarte Mic a fost închis la 24 noiembrie 2017. De atunci, Palatul S.Z.R tot așteaptă, în zadar, să fie salvat

În 2024, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic anunța că va contracta un împrumut de 153 de milioane de euro, de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, pentru consolidarea a 17 clădiri, inclusiv cea a Teatrului Foarte Mic.

În cazul acestor imobile, Uniunea Europeană a aprobat deja alocarea a 283 de milioane de lei fonduri europene nerambursabile, prin P.N.R.R, preciza atunci primarul Nicușor Dan.

Raportul de activitate al Teatrului Mic, de care aparține și Teatrul Foarte Mic, întocmit în anul 2021, ne spune stare de fapt a clădirii:

Teatrul Foarte Mic s-a aflat în conservare și în anul 2021. Nici în acest an nu au fost demarate lucrările de consolidare ale clădirii. Ca și în anii precedenți, au fost luate toate măsurile pentru conservare: lucrări de protejare a pietonilor împotriva elementelor arhitecturale desprinse de pe fațadă, verificări periodice ale sistemelor de stingere a incendiilor (hidranți, stingătoare), verificarea rețelei electrice.

Clădirea este securizată cu un sistem de supraveghere video și cu un sistem de alarmare conectat la dispeceratul unei companii de pază pentru monitorizare și intervenție rapidă.

„Tot ceea ce se poate face este o limitare a pagubelor, însă doar consolidarea poate salva clădirea Teatrului Foarte Mic de la o degradare ireversibilă”

Personalul Biroului Administrativ a făcut vizite săptămânale în locație pentru descoperirea eventualelor evenimente nedorite. Și în anul 2021, în această locație ne-am confruntat cu probleme cauzate de inundații provocate de cedarea conductelor aflate la etajele superioare.

Evenimentele au fost descoperite rapid, au fost luate măsuri pentru remedierea problemelor, dar pagubele au fost însemnate.

Ca și în cazul clădirii Teatrului Mic, trecerea vremii și-a spus cuvântul și aici. Țevile de fontă, vechi de peste 100 de ani, au cedat și vor ceda în continuare, provocând pagube. (Raport de activitate, Teatrul Mic, 2021).

„Construcția Palatului Sindicatului Ziariștilor a fost întreruptă în 1916, în timpul Primului Război Mondial, reluată în 1919 și terminată în aprilie 1922.”

Arh. Sidonia Teodorescu în volumul „Mari arhitecți bucureșteni: Ion D. Berindey”: Între anii 1912-1921, arh. Ion D. Berindey primește comanda Palatului Sindicatului Ziariștilor (azi, Teatrul Foarte Mic), din bulevardul Carol I no. 21, colț cu str. Jean Louis Calderon (pe atunci str. G.C. Cantacuzino).

Situat pe un teren central, de formă triunghiulară, la intersecția a două străzi, imobilul ocupă aproape toată suprafața acestuia, rezultând un volum compact, desfășurat pe patru niveluri, cu fațade la străzile ce formează un unghi ascuțit, care se racordează printr-un volum semicilindric, încununat de o cupolă.

Pentru anteproiectul Palatului Sindicatului, arh. Berindey a desenat, în 1912, o perspectivă la două puncte de fugă, în care colțul clădirii este scos în evidență.

Impresia de elansare este accentuată de unghiul ascuțit pe care străzile îl fac și de înălțarea acoperișului cu o cupolă cu lanternou, prevăzută cu o lucarnă pe colț, bogat decorată.

Arh. Sidonia Teodorescu: O primă variantă a proiectului este realizată la 25 ianuarie 1913, o alta cu cupola ce marchează colțul înălțată, este datată ianuarie 1914. Autorizația de construcție este obținută la 31 octombrie 1915.

”Execuția clădirii a fost încredințată antreprenorului Tiberiu Eremie. Ca la toate clădirile sale, arh. Berindey dirija și supraveghea lucrarea”

Arh. Sidonia Teodorescu: Intrarea în holul principal se face printr-o poartă situată în axul fațadei dinspre bd. Carol. În desenul fațadei realizat de arhitect, poarta este acoperită de o copertină (marchiză) din sticlă și metal, care astăzi nu mai există. După ce se trece de o succesiune de holuri axiale, accesul spre etaj se face pe o scară balansată cu balustradă din fier forjat, proiectată de arhitect în maniera sa caracteristică.

„Ion D. Berindey a fost un pionier al realizării balustradelor, porților și grilajelor din fier forjat în România.”

Arh. Sidonia Teodorescu: Piesa principală, sala de festivități, bogat decorată, ocupă etajul 1 și a fost folosită pentru reprezentațiile Teatrului Foarte Mic.

Arhitectul a prevăzut o supantă în sala de festivități. La etajele 2 și 3, inițial erau birouri, iar astăzi sunt apartamente. Din desenele realizate între anii 1921-1922, aflăm că pe scenă erau prevăzute imitații de tapiserie Aubusson.

În Fondul Ion D. Berindey al Cabinetului de Desene şi Gravuri al Muzeului Naţional de Artă al României, se păstrează numeroase desene ale arhitectului realizate de-a lungul timpului pentru Sindicatul Ziariştilor, reprezentând faţade, secţiuni, schiţa sălii de serbări, diferite detalii ale scenei, foaierului, scării, detalii de interioare şi de faţadă etc.

„Deși terminat în 1921, Berindey păstrează cu mici modificări stilul ales încă din 1912 pentru fațade, acela eclectic, pe care îl folosise și la majoritatea locuințelor proiectate până atunci.”

Arh. Sidonia Teodorescu: Fațadele Palatului Sindicatelor sunt tratate în registre orizontale, la parter golurile vitrinelor prăvăliilor sunt ample, la etajul 1 ferestrele franceze ce corespund sălii de adunări dau într-un balcon continuu, decorat cu sigla Sindicatului Ziariștilor, la etajele superioare, fiecărui gol de la etajul 1 îi corespund câte două goluri, iar la etajul al doilea, câte două ferestre sunt unite de balcoane din fier forjat deasupra cărora etajul al treilea are ferestre franceze.

Construcția este încununată de aticul cu baluștri și de acoperișul cu lucarne. Arhitectul folosește linii curbe, specifice stilului Art Nouveau, atât la exterior cât și în decorația interioară.

„Sindicatul Ziariștilor din București, după 120 de ani” este un amplu studiu realizat de prof. univ Marian Petcu, doctor în sociologie, profesor la Departamentul de Antropologie culturală și comunicare, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea București.

Prof. univ Marian Petcu în studiu: În 1889 se fondează „Societatea Presei, Asociațiune a Ziariștilor, Oamenilor de litere și de artă din România”, al cărei Statut prevedea că în interiorul Societății pot fi constituite „sindicate profesionale care vor avea statute și regulamente speciale”, dacă vor fi minim 15 membri inițiatori. Cât privește calitatea de membru, aceasta putea fi deținută de „oamenii de literă”, de artă, publiciști, proprietari de ziare și reviste, „cari sunt de naționalitate română”.

Documentul fondator cuprinde și prevederi relative la „Fondul Social”, constituit din taxe de admitere, cotizații, cote pentru pensii, donații, alte venituri, destinația acestora fiind pensiile, ajutoarele pentru boală și șomaj, în caz de deces:

Înlăutrul Societății Presei, ca o secțiune specială și în scop hotărât de a se ridica și păstra prestigiul și demnitatea corporațiunii ziariștilor, de a strânge legăturile de colegialitate și solidaritate profesională între ziariști, apărarea și promovarea intereselor materiale și morale ale ziariștilor, crearea unei case de ajutor și pensiuni pentru membrii sindicatului, se organizează un Sindicat al Ziariștilor. „Chestiuni de politică nu vor putea face niciodată și sub niciun cuvânt obiectul desbaterilor sau manifestărilor de orice fel ale sindicatului.

Sindicatul Ziariștilor din București a dobândit personalitatea juridică prin legea adoptată de ambele Camere și promulgată de Regele Carol I la 5 aprilie 1900

Una din probele seriozității acestei organizații de breaslă o constituie calitatea celor ce erau aleși în comitete, președinți ai Sindicatului fiind de-a lungul timpului: Ion Procopiu (1905-1912), Constantin C. Bacalbașa (1920-1923), Constantin Demetrescu (1924-1925), Barbu Voinescu (1926), Pamfil Șeicaru (1927-1928), Alexandru Mavrodi (1928-1933), Al. G. Săndulescu (1933-1941), Mircea Grigorescu (1944).

Exista o Casă de Ajutor și Pensiuni de pe lângă S.Z.B, care acorda ajutoare de boală, asigurarea gratuității consultațiilor, plata medicamentelor și ajutor bănesc

Prof. univ Marian Petcu în studiu: Urmare a taxei pentru pensie (între 10 și 20 de lei lunar, în funcție de veniturile ziaristului), dreptul dobândit era pentru contributor și pentru familia acestuia. Dar dreptul de pensie presupunea vechime de minim 10 ani în Sindicat și de minim 25 de ani în presă. Statutul precizează în ce condiții văduvele jurnaliștilor și părinții acestora beneficiază de pensie.

Fondul social avea două componente: „neatacabil”, constituit din donații, excedente bugetare, restul constituind „fondul disponibil”. Cel neatacabil urma să fie plasat în imobile, ipoteci sau efecte publice, fiind depus la Casa de Depuneri și Consemnațiuni. Pensiile, ajutoarele, achiziția de cărți, cheltuielile administrative erau alimentate din fondul disponibil.

Sumele alocate pensiilor au evoluat de la 680 de lei lunar în anul 1900, la 15.780 lei lunar în 1915. Acestora li se adăugau sumele pentru șomeri („lipsa de lucru”) și cele pentru cazurile de boală

Prof. univ Marian Petcu: Sindicatul are bune relații cu familia regală, astfel încât Regina Maria a fost declarată președinta de onoare a S.Z.B, iar Nicolae Iorga (din 1921) și Nicolae Titulescu (din 1936), membri de onoare. La unele festivități participa Prințesa Elena și Principele Mihai. 

Să nu uităm că, frecvent, membrii Sindicatului ajung miniștri, secretari de stat, deputați, senatori, adică în poziții din care pot face anumite gesturi în sensul sprijinirii jurnaliștilor. Colaborările cu miniștri precum Mitiță Constantinescu, subsecretarul de stat Eugen Filotti și cu alții s-au finalizat uneori prin obținerea de subvenții utilizate în special pentru fondul de pensii.

Din „Dările de seamă” ale Sindicatului aflăm că existau 24 de membri în 1920, 138 în 1923, 203 în 1933 și 255 în 1944.

Sindicatul Ziariștilor din București, o organizație grandioasă, susținută de donații generoase

Prof. univ. Marian Petcu: În 1900, proprietarul ziarului Universul, Luigi Cazzavillan, a oferit Sindicatului o donație de 5.000 de lei în „înscrisuri funciare urbane”, cu clauza de a constitui un fond inatacabil.

În același an, Ion Kalinderu oferă o donație de 300 de lei, iar în 1903, sunt încasate alte două donații de la Banca Poporului (300 de lei) și de la Berăria Cooperativa (300 lei).

Existau și binevoitori, în 1921, George Ranetti, membru al Sindicatului, a primit suma de 10.000 de lei de la un admirator anonim, pe care a donat-o în beneficiul pensionarilor S.Z.B.

Sindicatul a deținut și concesiunea afișajului iar după pierderea acestei surse de venit, Primăria oferă Sindicatului o subvenție anuală de 200.000 lei. În anul 1921 s-au încasat 142.300 lei din concesiunea afișajului public, din serbări 205.268 lei, cotizații 36.161, chirii 460.000 lei, diverse 43.768 lei.

„Jurnalismul are memorie scurtă”

Prof. univ Marian Petcu: Jurnalismul are memorie scurtă. Dovezi? Absența reverenței față de trecutul său, față de cei care au contribuit la consolidarea profesiei, la credibilitatea ei, lipsa interesului pentru recuperarea patrimoniului S.Z.B (Palatul din bd. Carol I, casele de odihnă ale Sindicatului, terenurile cumpărate ori primite ca donații, și multe altele).

Preocupări de tip prezervare a memoriei jurnalismului nu am întâlnit dupa 1990, iar ceea ce am reușit să realizez, cu bibliotecari, profesori, cercetători -foarte rar, jurnaliști-, reprezintă puțin, prin raport cu ceea ce s-ar fi cuvenit să se întâmple în acest domeniu atât de bogat și de ignorat.

„Palatul Sindicatului Ziariștilor din București” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

• Odeon, teatrul vrăjit din care se vede cerul. Cum s-a clădit nobilul edificiu de pe Calea Victoriei, cu acoperiș glisant care funcționează încă din anul 1911
• Soarta frumoaselor clădiri neoromânești care au adăpostit Căminele de Ucenici din Bucureștiul interbelic. Unde și cum învățau adolescenții o meserie
• O casă ca-n povești, reședința lui George G. Assan, industriașul care a dat pâine Bucureștiului. Monumentul, azi “Casa Oamenilor de Știință”, găzduiește botezuri și nunți
• A întinerit cel mai bătrân palat de pe Bulevardul Elisabeta. Monumentul adăpostește Arhivele Naționale, comori de valoare inestimabilă
• Palatul Nifon, renăscut în toată măreția sa pariziană. Monumentul de pe Calea Victoriei, proiectat de arhitectul regal Paul Gottereau, era în pericol iminent de prăbușire
• Pe culmile nepăsării: se vede cerul prin acoperișul Casei cu Cavaler în Armură din Precupeții Vechi. Cine-a pus deasupra Bucureștiului misterioasa statuie cu ciocan ridicat amenințător
• Palatul Cotroceni, scăpat miraculos de plănuita demolare, dar nu și de marele jaf comunist. În curtea casei de vis a Reginei Maria, cărțile regelui au fost puse pe foc
• Sala Palatului și secretele din jurul ei. O bucată din cortina de blocuri e falsă, iar fațada mimează apartamente care nu există. 3 biserici au căzut ca să fie ridicată
• Cea mai frumoasă casă cu marchiză din Cartierul Armenesc zace în paragină. Secretele reședinței fondatorului fabricii Adesgo, emblema eleganței feminine în Bucureștiul interbelic
• Pinacoteca: interese, priorități și un proiect mereu amânat. Palatul Dacia-România ar trebui să adăpostească marea colecție de artă a Bucureștiului
• Mănăstirea Chiajna, grandioasa ruină din marginea Bucureștiului. Monumentul “blestemat” să nu fie nici măcar pus în siguranță, izvor de aberații cu fantome
• De ziua lui Emil Prager, inginerul care a înălțat Bucureștiul modern din beton armat. Cine era “Opapa” pentru nepoata strălucitului constructor I INTERVIU
• EXCLUSIV I Turnul lui Țepeș Vodă, tainele unui monument unic în București. Misterioasa cetate care adăpostea un rezervor de apă a fost restaurată
• Patrimoniu profanat: ciudata capelă din Pădurea Băneasa. Monumentul misterios, năpădit de liane, a fost ridicat pentru “bancherul României Mari”
• Misterele Blocului Roșu, palatul abandonat de pe Calea Victoriei. Clădirea modernistă a adăpostit birourile companiei Banloc-Goodrich, primul producător de anvelope din România
• Tragedie din onoare. Monumentala casă neoromânească din inima Bucureștiului, locul unde Gen.Vasile Zottu, Șef de Stat Major, și-a pus capăt zilelor
• Strigă suferința tăcută a clădirii din str. Traian, o bijuterie arhitecturală distrusă. Bucureștiul caselor arse, cum dispare memoria construită a orașului
• FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului. I INTERVIU
• VIDEO I Filipescu-Cesianu, singura casă cu foișor și cea mai frumoasă grădină de pe Calea Victoriei. Clădirea cu acoperiș imperial și-a redobândit strălucirea
• Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere
• Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii
• Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte
• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care