Astăzi, 4 martie, se împlinsesc 49 de ani de la cutremurul din 1977. Aproape cinci decenii de la o tragedie care a lăsat urme adânci pe fața și în sufletul Bucureștiului.
La aproape cinci decenii distanță, Capitala încă se confruntă cu riscul seismic. Sunt 411 clădiri în clasa I de risc, consolidările avansează lent, iar primarul general Ciprian Ciucu promite măsuri urgente și soluții inovatoare pentru regenerarea urbană și atragerea investitorilor privați.
Se împlinesc 49 de ani de la cutremurul din 1977
Astăzi, 4 martie, se împlinesc 49 de ani de la cutremurul din 1977, un seism devastator de 7,2 pe scara Richter care a lovit zona Vrancea și a schimbat pentru totdeauna fața Bucureștiului.
În mai puțin de un minut, 32 de clădiri s-au prăbușit, alte mii au fost serios avariate, 1.424 de oameni și-au pierdut viața, iar aproape 7.600 au fost răniți. La aproape cinci decenii de la tragedie, riscul seismic rămâne o problemă majoră: 411 clădiri din Capitală sunt încadrate în clasa I de risc, consolidările au mers extrem de lent, iar în ultimele trei decenii doar 37 de imobile au fost refăcute.
În mai puțin de un minut, seismul cu magnitudinea de 7,2 pe scara Richter, produs în zona Vrancea, a pus la pământ 32 de clădiri, alte câteva mii au fost serios avariate, 1.424 de oameni au murit și alți circa 7.600 au fost răniți.
Acum, la aproape cinci decenii distanță, situația din Capitală nu se prezintă mai bine. 411 clădiri sunt încadrate în clasa I de risc seismic (dintr-un total de 2.500 despre care avem date). Consolidările au mers și ele într-un ritm scăzut: în ultimii 30 de ani, au fost consolidate doar 37 de imobile.
Din 2016, PMB are și o instituție dedicată –
Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic -AMCCRS, care are în lucru 14 clădiri, iar alte 7-10 șantiere ar putea deschide anul acesta, a scris PMB pe pagina de
Facebook.
Ce soluții promite primarul Ciucu
PMB a scris că încă din campanie, Ciprian Ciucu a tras un semnal de alarmă vizavi de clădirile cu risc seismic din
București.
A propus și câteva soluții, prima este accelerarea lucrărilor de consolidare. A doua implică o abordare inovativă: creștem valoarea zonei, prin proiecte de regenerare urbană, pentru a atrage apoi investitori privați.
Este nesemnificativ, abia 1% din nevoia pe care orașul nostru o are. În ritmul acesta, dacă am reușit în 30 de ani să avem 1%, încă 30 de ani poate avem 2%. În primul rând pentru că nu ajung banii. Nu vorbesc despre capacitatea administrativă, nu vorbesc despre faptul că durează doi ani minimum ca să îți iei toate avizele, a spus primarul general Ciprian Ciucu aseară, în cadrul unei emisiuni tv.
Acest lucru înseamnă că, prin amenajări făcute inteligent, se poate crește valoarea unei zone, iar clădirile pot fi reintroduse în circuitul economic și turistic. Un exemplu prioritar este zona Brezoianu, unde se află clădiri cu risc seismic.
Creșterea valorii zonei ar putea atrage investitori privați, având în vedere că fondurile publice sunt insuficiente.
Primarul Ciprian Ciucu a declarat că intenționează să se ocupe de acest subiect în următoarele luni și să studieze modul în care poate fi implementat un astfel de mecanism, subliniind că bazarea exclusiv pe bani publici ar fi ineficientă, având în vedere amploarea problemei din București.
Te-ar mai putea interesa și:
