[P] Ciprian Ciucu, candidatul PNL la Primăria Capitalei: „Un primar nu trebuie să ofere el soluțiile, ci să organizeze procesul de luare a celor mai bune decizii”

Articol susținut de PNL

Cum poate deveni Bucureștiul un oraș în care lucrurile se schimbă? Ce înseamnă, de fapt, un model administrativ de succes? Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6 și candidatul PNL la alegerile pentru Primăria Capitalei, a vorbit, într-un interviu pentru B365, despre proiectele pe care le consideră importante, despre modul în care poate fi transformat centrul orașului și despre măsurile concrete pe care bucureștenii le-ar putea simți în viața de zi cu zi imediat după alegeri.

În mandatul dumneavoastră la primăria Sectorului 6 aţi menţionat că zona de vest „devine un etalon” în ceea ce privește administrarea Bucureștiului. Cum va arăta acest „etalon” la nivelul întregului oraş dacă veţi fi ales la primăria capitalei?

Ciprian Ciucu: Pentru București propun o viziune pe termen scurt, o viziune pe termen mediu și una pe termen mai lung. În ceea ce privește viziunea pe termen scurt, putem să începem să ne ocupăm serios de întreținerea orașului. Partea de mentenanță suferă. N-ai nevoie de lucrări vaste, pentru că acestea trebuie să fie planificate în timp: trebuie să fie contractate studii de fezabilitate, contractată proiectarea, contractate lucrările. Se poate ajunge și la o transformare, dar pe termen mediu.

Revenind la termenul scurt: să fie mai curat, să fie mai multă ordine, să fie mai plăcut. Spațiul verde să fie bine pus la punct, să nu mai fie degradat cum este astăzi, mai ales în zona centrală, în inelul median al orașului, acolo unde se ocupă Primăria Capitalei. Parcurile pot fi regenerate și pot fi mult îmbunătățite. Sunt multe lucruri care au rămas în urmă și care pot fi făcute.

Și vin cu o viziune pe termen mai lung, să zic termen mediu, undeva la 6 ani și jumătate, adică încă un mandat. Anumite proiecte care sunt în acest moment în Sectorul 6, care deja există, pot fi scalate, mă refer ca impact, la nivelul întregului oraș. Deci, în 6 ani putem vorbi despre proiecte care să schimbe semnificativ fața orașului.

„Mă gândesc în special la centru, pentru că centrul a rămas foarte mult în urmă. În cartiere s-au mai făcut lucruri de către primării. Dar zona centrală este în continuă degradare de foarte mult timp, inclusiv având clădiri cu fațade degradate sau cu risc seismic.”

Aici vin cu un proiect și cu o viziune de regenerare urbană pe scară largă, în special pentru principalul ax al Bucureștiului, care se află pe Bulevardul Magheru, plus Calea Victoriei, plus camerele urbane adiacente celor două axe, ca să le zic așa, paralele, care au nevoie de regenerare urbană. Acum, multe sunt parcări, sunt nefolosite, nu vezi orașul de mașini.

Piața Lahovari, de exemplu, ar putea să fie un alt fel de loc, foarte frumos. De asemenea, Calea Victoriei, Bulevardul Magheru trebuie mult mai mult înverzite. Din nou, traficul, pentru că este excesiv, l-a făcut să fie respingător – adică nu ne atrage Bulevardul Magheru, din contră, ne respinge. El ar putea să arate foarte bine, să aibă o viață economică mult mai bună, o viață culturală, poate să fie o destinație cu adevărat. Cei mai mulți care ne vizitează orașul merg pe Magheru. Și ce găsesc acolo, nu cred că le place.

Sunt alte camere adiacente, camere urbane, care sunt destinații pentru București, cum este Piața Palatului, cum este Grădina Icoanei, zona opusă – cum ar veni – Pieței Palatului. Începând cu zona Unirii până spre zona Victoriei, sunt foarte multe lucruri de regândit, astfel încât orașul nostru să arate bine, să fie plăcut, să fie curat, ca o capitală europeană. Mă refer la zona centrală, în acest moment.

Este și o viziune pe termen lung, de 10 ani, în care, efectiv, să aducem prin toate proiectele pe care le am în program și în minte, pe zona de trafic, în special mobilitate, un oraș care să fie rezilient, să fie mult mai bine gândit și structurat, inclusiv sistemul de termoficare să fie pus la punct și să începem să diminuăm în timp riscul seismic. Sunt multe lucruri despre care aș putea să vorbesc, dar am vrut să fazez puțin, pentru că am câte o viziune pentru termen scurt, termen mediu și termen lung.

Concurs internațional de soluții

În Sectorul 6 ați implementat mai multe proiecte care au schimbat viața oamenilor. Care dintre acestea credeți că pot fi aplicate la nivelul întregului București?

Ciprian Ciucu: Întotdeauna, atunci când te gândești cum dezvolți o comunitate, trebuie să ai o strategie, trebuie să faci niște analize: puncte tari, puncte slabe, amenințări, oportunități. Acesta este cel mai simplu nivel de analiză, dar pot fi făcute și alte tipuri de analize. Și atunci vrei să vezi în ce direcție mergi și ce dezvolți. Noi am mers pe o analiză ofensivă, astfel încât să punem în valoare avantajele. Poți avea o analiză defensivă, să alegi o strategie defensivă în care să rezolvi problemele.

„Dacă pui în valoare avantajele, rezolvi și problemele, și după aceea atragi mai multe fonduri, astfel încât să ai bani pentru a rezolva probleme.”

În București s-au pierdut foarte multe spații verzi. În Sectorul 6 am recuperat hectare întregi de spații verzi. Ceea ce înainte erau simple gropi de gunoi cu deșeuri din construcții, astăzi sunt parcuri. Am demolat un complex comercial ilegal, care nu avea autorizații de construire de 30 de ani, autorizații de incendiu, evident, și alte autorizații de funcționare. A apărut un parc. Am construit școli de la zero – 5 școli, 2 creșe, 2 grădinițe. Am reabilitat și am construit undeva la 35 de unități de învățământ. Doar în 5 ani, să spun așa. Ceea ce cred eu că este un rezultat semnificativ. Iarăși, sunt lucruri care se pot lua simplu. Adică se pot lua ușor și pot fi executate atât de către Primăria Capitalei, cât și de către primăriile de sector.

De exemplu, ați văzut cum arată așa-zisele florării din București. Sunt urâte, sunt niște chioșcuri de termopan. Unele au diferite culori, dar nu sunt ceea ce trebuie. Noi am făcut un concurs de soluții, un concurs de arhitectură, și nu primarul a decis, ci a decis un juriu format din arhitecți, peisagiști, urbaniști. Și avem niște chioșcuri de flori. Sunt niște florării foarte frumoase, elegante. Nu știu dacă ați trecut prin Sectorul 6 ca să le vedeți. Sunt lucruri care sunt foarte ușor de implementat.

Doar iei proiectul și îl execuți. Adică ele sunt mult mai înguste, nu mai ocupă tot trotuarul și nu sunt plătite din bani publici, ci de cei care le închiriază. Adică ei și le plătesc în rate. Am folosit această metodă a concursului de soluții și în altă situație. Acum avem un proiect prin care vrem să reabilităm insula Lacului Morii, să construim Parcul Lacului Morii. O ducem la nivelul apei, pe Lacul Morii. Și aici vor fi și ambarcațiuni fără motor, va fi plajă, va fi mult mai verde. Inclusiv lacul are acum un aspect industrial. Este un lac antropic. Va avea un aspect natural, cu insule plutitoare în care vin păsările, depun ouă, o să aibă boboci. O să fie mult mai frumos.

Cum am luat această decizie? Concurs internațional de soluții. Era foarte ușor să dai cuiva un contract de proiectare sau făceai o licitație oarecare, câștiga cineva și venea cu o singură soluție. Dar nu exista o competiție între soluții de arhitectură.

Și atunci asta zic: un primar trebuie să fie specializat nu în a da el soluții, ci în a organiza procesele prin care ia cele mai bune decizii, astfel încât acestea să fie aplicate. Astea sunt câteva exemple din ceea ce se poate face, din ceea ce am învățat ca primar de sector și ce aș putea să fac la nivel de Primărie Generală.

În ce mod intenţionaţi să abordaţi transportul public şi mobilitatea urbană în Bucureşti, mai ales în zonele periferice, şi ce lecţii aţi învăţat din experienţa de la Sectorul 6?

Ciprian Ciucu: Primăriile de sector nu au foarte multe atribuții pe mobilitate. Mobilitatea, STB, transportul public sunt la Primăria Capitalei. La Sectorul 6 am încercat să ținem cont de acel concept de last mile sau ultimul kilometru.

În sensul că oamenii care stau mai departe de stațiile de autobuz sau de stațiile de metrou să se poată deplasa pe ultima milă sau pe ultimii doi kilometri sau un kilometru, în loc să meargă pe jos, tocmai ca să încurajeze mersul cu transportul în comun, cu bicicleta. Noi trăim în locuințe comuniste, cei mai mulți dintre noi, și nu avem loc în casă să ținem o bicicletă.

Și am făcut niște parcări de biciclete securizate, cu camere video care filmează să vadă dacă sunt vandalizate – și n-au fost. Oamenii merg cu bicicleta până acolo, deci se deplasează cu ea către transportul public. Asta este un exemplu de proiect pe care l-am implementat și nu l-am implementat lângă stația de metrou, ca în Sectorul 2 sau în alte părți. Din contră, cât mai departe de stația de metrou, tocmai ca să-i încurajez pe oameni să vină cu bicicleta la metrou și după aceea să ia metroul.

În ceea ce privește mobilitatea în zona periferică, aici v-am dat un exemplu de mobilitate în zona periferică, dar cu transport alternativ. În zona aceasta este nevoie pentru București să aibă niște parcări de tip Park & Ride, adică niște parcări în afara Bucureștiului și pe principalele artere, străzi care aduc trafic în București. Omul vine din zona de nord, să zic, care este cea mai aglomerată, și cu o cartelă intră în parcare. Cu aceeași cartelă se urcă în autobuz. Trebuie să ai bandă dedicată pentru autobuz, să ai suficiente autobuze astfel încât să vină la timp și oamenii să aibă loc în ele, să nu fie aglomerate, să fie plăcute, să fie civilizate. Și în loc să mai facă o oră, o oră și jumătate până în centru, să ajungă în 20-25 de minute.

„Astfel, vii cu politici pozitive, de motivare a oamenilor să folosească transportul în comun. Pentru că obiectivul este, de fapt, schimbarea comportamentului de mobilitate: de pe auto individual pe transport în comun.”

București are nevoie de parcări subterane

Printre marile provocări ale Capitalei se numără administrarea spațiilor verzi, a locurilor de joacă, a locurilor de parcare și a infrastructurii pentru petrecerea timpului liber. Care este strategia dumneavoastră pentru aceste zone și cum veți asigura echitatea între sectoare?

Ciprian Ciucu: Sunt lucruri diferite. Ați zis locuri de joacă, spații verzi și locuri de parcare. Sunt lucruri diferite și atunci trebuie să te duci pe fiecare direcție cu politici diferite. În ceea ce privește spațiile verzi, cum spuneam și la început, am recuperat zeci de hectare de spații verzi, terenuri foste industriale, terenuri care erau gropi de gunoi de facto sau construcții ilegale, care au devenit spații verzi. Nu poți asigura echitatea între sectoare, pentru că fiecare sector are propriul teren, propria geografie și propria dezvoltare, care poate fi diferită.

Ce poți să faci este să te uiți cât mai mult la fiecare sector în parte și să vezi ce se poate recupera de acolo, cum am recuperat în Sectorul 6. De exemplu, în Sectorul 6 avem primul mare parc construit după Revoluție. Este vorba despre Parcul Liniei, care acum are 8 hectare și va avea 16 hectare. Un nou parc a apărut pe harta Bucureștiului. Evident, trebuie să te uiți la geografia și la locurile din fiecare sector, dar să fie o politică activă, pentru că noi am făcut într-un mod conștient, asumat strategic, să recuperăm spații verzi și să le transformăm în parcuri.

În ceea ce privește locurile de joacă, ele sunt de obicei deja constituite în diferitele cartiere. Dacă este nevoie să înființezi locuri de joacă noi, se pot înființa, cum am înființat în Sectorul 6. Iar dacă nu, ceea ce este important este să aibă echipamente corecte, adică să fie noi, făcute cu materiale noi, să nu fie periculoase. În Sectorul 6 le-am înlocuit pe toate deja, aproape pe toate. Nu avem locuri de joacă mai vechi de 4-5 ani în Sectorul 6. Avem undeva la 130 de locuri de joacă făcute în 5 ani de zile, care sunt incluzive, de exemplu. Adică sunt și pentru copii care au dizabilități. Și, de obicei, locurile de joacă sunt în administrarea primăriilor de sector, iar Primăria Generală le administrează pe cele din parcurile pe care le administrează Primăria Generală, cum ar fi Parcul Cișmigiu, Parcul Herăstrău și așa mai departe.

În ceea ce privește locurile de parcare, aici ai nevoie de o strategie integrată de parcare. Pentru că acum avem un oraș cu mai multe tipuri de sisteme de parcare, de la parcare rezidențială până la parcări publice. Aici trebuie să avem o viziune comună și să fie împărtășită și executată cu ceilalți primari de sector, pentru că nu poate doar primarul general.

„În Sectorul 3 este o politică diferită de Sectorul 2, în Sectorul 4 o politică diferită de Sectorul 3 și în Sectorul 6 avem propria politică. Nu este normal. Voi încerca să vin cu o viziune pe întregul București.”

Din punctul meu de vedere, nu putem să încurajăm venitul cu mașina în București și parcatul pe trotuare. Sau să avem locuri gratis la bordură, în centru, unde este la foarte mare căutare și poate fi monetizat. Trebuie să venim cu o strategie coerentă pe parcări. În ceea ce privește construirea de parcări: da, tip Park&Ride, dar mai degrabă în afara orașului, iar în ceea ce privește centrul, trebuie să – și aici se poate, pentru că nu avem rețele de termoficare în centru, cum avem în cartierele comuniste – București are nevoie de parcări subterane, multe și mici. Nu puține și mari. Pentru că nu sunt folosite. Dacă ai, în diverse puncte strategice, parcări subterane multe și mici, aceasta este politica de succes pe care au abordat-o foarte multe orașe occidentale și nu mai vezi mașini pe stradă.

Bugetul şi gestionarea fondurilor locale sunt adesea criticate în Bucureşti. Ce schimbări propuneţi pentru a optimiza cheltuielile şi investiţiile la nivel municipal?

Ciprian Ciucu: În primul rând, trebuie să creștem capacitatea Primăriei Capitalei de a atrage fonduri europene. Asta înseamnă să dezvoltăm idei de proiecte, să știm să aplicăm pentru a primi finanțare și să creștem capacitatea de a implementa proiecte, pentru că, de foarte multe ori, se pierd banii chiar dacă sunt câștigați, pentru că proiectele nu sunt executate la timp, din varii motive care, de cele mai multe ori, țin de birocrație.

Bani europeni au fost, nu au fost suficient de bine atrași. Bani europeni vor mai fi și trebuie să lucrăm la creșterea capacității administrației primăriei de a gestiona proiecte. Altfel, oricine poate să vorbească despre cum se cheltuie banii și cum gestionezi prioritățile, dar banii, de obicei, trebuie să urmeze prioritățile unui mandat. Foarte puțini vorbesc despre cum atragi banii.

Sunt foarte multe zone sau proprietăți ale Bucureștiului care nu sunt monetizate astăzi. Adică ar putea să fie fructificate, cum sunt parcările, care nu sunt suficient de bine monetizate pe scară largă în București. Spațiile comerciale pe care le are Administrația Fondului Imobiliar, la nivelul municipiului București… Sunt vreo 3.000 de astfel de spații. Unele sunt în paragină, altele nu sunt nici măcar închiriate sau sunt închiriate „pe ochi frumoși”, cine știe de când, diverșilor potentați care au trecut pe la Primăria Capitalei de-a lungul timpului.

„Trebuie să ne uităm și la cum aducem bani. Plus că Bucureștiul stă destul de bine, are un rating destul de bun pe piața financiară, se poate împrumuta pentru proiecte publice care să aducă venituri – să faci acel tip de investiții care să aducă venituri – și poți echilibra, mai ales prin creșterea de venit, bugetul.”

„Nu avem cultura mentenanței”

În această perioadă, mulți bucureșteni își pun întrebarea: ce schimbări vor simți în viața de zi cu zi după alegerile din 7 decembrie? Ce răspuns aveți pentru ei? Care vor fi prioritățile și măsurile pe care le veți lua dumneavoastră în următorii 2-3 ani?

Ciprian Ciucu: Cu asta am și început, cu viziunea pe termen scurt. Partea de mentenanță: ieșim aici pe Bulevardul Lascăr Catargiu și mergem până în Piața Romană sau până pe Magheru sau în Calea Victoriei și o să vedeți că pavajul este stricat. Spațiul verde este degradat. Foarte multe semne de circulație sunt ruginite, strâmbe sau chiar căzute. O să vedeți că mobilierul stradal – mă refer la diferite bănci sau diferiți stâlpișori – este neîntreținut, perimat, îndoit, strâmb și așa mai departe. Pentru că nu avem cultura mentenanței.

„În Sectorul 6 am reușit să aduc cultura mentenanței, adică a întreținerii. Dacă eu văd în Sectorul 6 ceva căzut mai mult de 48 de ore, nu prea e bine. Colegii mei știu că nu e bine. Pentru că avem niște standarde de a interveni și de a face mentenanță permanent.”

Primarilor le place să vină cu proiecte noi. Fac o poză la inaugurare și ce bine arată totul. După care uită de el, nu-l mai întrețin. Se degradează și, în timp, te costă mai mult să faci altul de la zero. Pentru că n-ai făcut acea mentenanță: n-ai dat cu vopsea, nu ai scos iarba dintre spațiile de la bordură și rădăcinile intră acolo, vine înghețul, intră apă, le dilată și după aceea se desprind bordurile. De ce? Pentru că n-ai făcut mentenanță.

Asta este ceea ce oamenii vor vedea: va fi mai ordonat, mai plăcut, mai curat, mai bine întreținut. Pentru că nu poți să vii rapid în acești 2-3 ani cu proiecte semnificative de amenajare urbană.

Am explicat: acestea durează. Au nevoie de PUZ-uri, unele au nevoie de proiectare. Au nevoie de licitații pentru a contracta lucrări. Și licitațiile durează. De aceea zic că vin cu o viziune pe 2-3 ani. După care vin cu o viziune mai lungă, unde vor apărea și șantiere care vor schimba efectiv fața orașului. Rezultatele vor apărea pe un termen mai lung. Viața oamenilor și calitatea mediului urban se poate îmbunătăți printr-o bună întreținere și mentenanță a spațiului public, ceea ce nu există acum.

Dar ca să reconfigurezi, să schimbi, să crești valoarea unei zone, cum am crescut valoarea multor zone din Sectorul 6. Apropo, în partea de vest a orașului sunt cartiere cu cea mai mare creștere a prețurilor. Și există o cauzalitate directă între acțiunea primăriei, care a făcut școli, a făcut parcuri, a reabilitat străzi, oferă servicii publice de calitate, și faptul că oamenii caută să se mute acolo, la noi în vestul orașului.

Deci poți crește calitatea vieții și calitatea unui oraș dacă ai o strategie bine pusă la punct, etapizată, și să nu zici că le faci pe toate în doi ani și jumătate, pentru că nu vrem să-i mințim pe oameni.

Articol susținut de PNL