Super-casa făcută de studenţii bucureşteni se vinde cu 50.000 euro

de:
29 iul. 2012
0 Afișari
Super-casa făcută de studenţii bucureşteni se vinde cu 50.000 euro

Zeci de studenţi au muncit mai bine de doi ani la prima casă solară 100% românească pentru a reprezenta România la Madrid, în cadrul concursului internaţional Solar Decathlon Europe, cea mai cunoscută competiţie care promovează cercetarea în domeniul arhitecturii sustenabile. Deşi se numără printre favoriţii la podium, studenţii bucureşteni care au construit casa PRISPA riscă să rămână acasă pentru că nu au reuşit să vândă proiectul la licitaţie, în ciuda faptului că preţul de pornire reprezenta doar 40% din valoarea totală a investiţiei în prototip. Astfel, munca depusă mai bine de doi ani de studenții bucureșteni care au lucrat la casa PRISPA s-ar putea duce, pe Apa Sâmbetei dacă locuinţa nu va fi vândută curând.

În prezent, studenţii bucureşteni vor să vândă casa PRISPA, mobilată şi utilată complet, la preţul de 50.000 de euro, suma necesară pentru transportul imobilului şi cazarea echipei care va participa la Solar Decathlon Europe. Ei nu vor însă să rateze participarea la concurs pe ultima sută de metri şi, chiar dacă nu vor găsi un client pentru această locuinţă vor cere ajutorul statului. „Vindem casa pentru a strânge banii necesari pentru a ne prezenta la Madrid. Vom continua cu sistemul de donaţii până la data plecării, iar dacă nici până atunci nu se strâng banii necesari, sistemul ar putea rămâne deschis şi pe perioada derulării concursului. Dacă nu reuşim să obţinem suma necesară plecării vom bate din uşă în uşă la ministere pentru că, până la urmă, reprezentăm România şi considerăm că ei ar trebui să ne ajute. Până acum am mai luat legătura cu diferite instituţii ale statului, dar nu am primit decât promisiuni, nimic concret”, a spus Alexandra Petraru, coordonatorul de comunicare în cadrul proiectului PRISPA.

Echipa PRISPA poate fi susţinută și donând kilometrii necesari pentru a ajunge la Madrid prin sistemul de donații online – http://prispa.org/donatii/ . Dacă sistemul se va dovedi eficient şi se vor obţine banii necesari participării la Solar Decathlon Europe 2012, tinerii bucureşteni trebuie să găsească totuşi un cumpărător pentru casă fiindcă atunci când se vor întoarce de la competiţie nu vor mai avea unde să amplaseze casa.

Prima casă solară 100% românească, favorită la podium

Chiar dacă nu vor câştiga bani la competiţia internaţională, studenţii bucureşteni vor să ajungă cu prototipul la Madrid pentru a obţine recunoaşterea proiectului la nivel internaţional. „Concursul validează ceea ce poate casa, este certificatul nostru pentru eficienţă energetică. Dacă ajungem la Madrid, atunci clar casa asta are acel certificat, este testată şi validată la nivel internaţional şi astfel poate fi mai uşor acceptată şi la noi”, mai spune Petraru.

Până în prezent, juriul de la Madrid a privit cu ochi buni casa PRISPA, prototip care se numără printre favoritele la podium. Prima casă solară 100% românească a obţinut, la testele efectuate, rezultate foarte bune la secţiunile industrializare şi eficienţă energetică. ”Am aflat că am fi printre favoriţi, dar acum ar trebui să şi ajungem la Madrid. Suntem printre favoriţi şi la proba de comunicare pentru că noi am depus mult mai mult efort şi am găsit strategii neconvenţionale tocmai pentru că nu am avut fonduri. Noi, din start, faţă de unii dintre ei am pornit cu un buget 0. Unele echipe au avut bugete asigurate de universităţi, iar altele au avut sponsori care le-au dat bani sau au fost mai uşor convinşi să le dea materiale. Alte ehipe, cum este cazul celor din Norvegia şi Olanda, au renunţat pentru că nu au mai avut fonduri, dar acestea au pornit din start cu proiecte foarte scumpe, de câteva sute de mii de euro”, a punctat Alexandra Petraru.

Concurenţii vor fi punctaţi de juriu pentru arhitectură, inginerie şi construcţii, eficienţă energetică, comunicare şi responsabilizare socială, industrializare şi viabilitate pe piaţă, inovaţie şi sustenabilitate. De asemenea, se vor da puncte în funcţie de măsurătorile obţinute în urma bilanţului energetic, dar şi după contorizarea condiţiilor de confort şi a gradului de funcţionare al casei.

„Noi ne-am gândit de la început la o casă care poate fi industrializată. O casă în versiune industrializată nu trebuie să depăşească 70.000 de euro, plafonul pentru Prima Casă. Asta înseamnă că acea casă are structură, finisaje, instalaţii, dar nu include mobilierul sau electrocasnicele. La noi e cu mult peste pentru că la Madrid se vor face monitorizări şi am încercat să atingem pragurile maxime de monitorizări ca să câştigăm probele. Casa asta e făcută cu materiale foarte performante, mult mai performante decât ar avea nevoie o casă care trebuie construită doar o dată. Noi vom asambla casa de trei ori, o vom dezasambla de două ori, astfel că tehnologia trebuie să fie puţin diferită. În plus, noi am folosit OSB-uri fără formaldehide, care sunt aproape duble la preţ. Prototipul este conformat după principii utilizate de clădirile publice, care au alte norme la foc, alte norme de sesim sau alte norme termice”, a explicat Alexandra Petraru.

De la arhitectura tradiţională, la tehnologia „verde” a viitorului

Cu o arhitectură inspirată din tradițional, dar cu o tehnologie actuală, PRISPA este gândită pentru a răspunde cerințelor de confort ale omului contemporan. Proiectul încearcă să ofere şi o soluţie la problema degradării zonei rurale, care s-a accentuat în ultimii ani. „Credem că regenerarea satului românesc este nu numai o metodă de a readuce atenţia asupra unor surse ale culturii naţionale, dar şi o problemă pentru care este trebuie să găsim rapid soluţii sustenabile”, susţin reprezentanţii proiectului.

Protototipul independent energetic realizat de cei 40 de studenţi poate fi vizitat până pe 7 august, în parcarea magazinului Leroy Merlin.

Casa a fost inspirată uşor din tradiţional, păstrând câteva elemente ale arhitecturii rurale şi modul de conformare a spaţiilor. Aidoma locuinţelor tradiţionale, prima casă solară 100% românească are prispa şi spaţiile de depozitare în zona de nord. Însă, la Madrid, spaţiul de depozitare din zona de nord va avea toate rezervoarele de apă pentru că participanţii la concurs nu au voie să sape fundaţie, să se racordeze la pânza freatică sau la canalizare.

PRISPA are şi staţie de reciclare a apei gri, care colectează apa de uz menajer, de la duş sau de la maşina de spălat vase pentru a o folosi la toaletă.

Casa construită de studenţii bucureşteni îşi produce singură energia electrică necesară, prin intermediul panourilor fotovoltaice. Vara, energia electrică produsă ajunge la circa 8 kWh, cu 1 kWh mai mult faţă de cât are nevoie imobilul pentru a funcţiona în parametri normali. Chiar dacă energia electrică folosită este dublă faţă de cea a unui consumator casnic, curentul electric consumat asigură iluminatul locuinţei, energia necesară pentru gătit, funcţionarea aparaturii electronice şi electrocasnice, a instalaţiei de climatizare, încălzirea apei sau a locuinţei, pe perioada iernii, dar şi purificarea aerului din interior.

În timpul iernii, casa produce aproximativ 6 kWh de curent electric şi, pentru a evita folosirea bateriilor, care ar fi crescut substanţial preţul casei, studenţii au hotărât că cea mai bună metodă de implementare ar fi prin racordarea la reţeaua de distribuţie a energiei electrice. Prin intermediul legii promovării surselor de energie regenerabilă, 220/2008, proprietarul casei PRISPA poate ceda surplusul de energie produsă vara, iar în timpul iernii poate primi de la compania de distribuţie energia electrică necesară pentru a-şi asigura tot confortul fără să resimtă faptul că această casă nu produce suficient curent electric în timpul sezonului rece.

Coordonatorul de comunicare din cadrul proiectului mai spune că o parte din consum s-a reglat prin strategiile pasive, fără de care numai pentru încălzire s-ar fi folosit o cantitate mult mai mare de energie electrică.

După concurs, tinerii vor vinde drepturile de proprietate intelectuală asupra planurilor şi conceptului casei PRISPA unei companii care vrea să facă o variantă industrializată a acestui imobil.

Suprafaţa totală a casei PRISPA este de 88,35 mp, din care prispa ocupă 12,15mp, vestibulul are 3,65mp, livingul ocupă 15,20mp, zona de dining are 10,80mp, suprafaţa bucătăriei este de 6,15mp, baia are 5,10mp, dormitorul are 9,45mp, biroul ocupă 9,25mp, mansarda are 16,60mp – din care camera tehnică ocupă 10,50mp. Însă, construcţia modulară a casei face posibilă extinderea suprafeţei acesteia după necesităţile fiecărei familii fără intervenţii majore asupra construcţiei.

Citreşte şi: O super-casă făcută de studenţii bucureşteni ajunge la Madrid VEZI CUM VA ARĂTA

                  Super-casa ecologică făcută de studenţii bucureşteni prinde contur VIDEO

                  Super-casa făcută de studenţii bucureşteni va fi scoasă la licitaţie VEZI CUM ARATĂ

Cookies