Într-o vilă cochetă din centrul Capitalei, din zona Hristo Botev, mai mulți credincioși baha’i din București se întâlnesc în fiecare miercuri. Aceste întâlniri sunt deschise oricui vrea să participe, indiferent că este baha’i sau nu.
Când am intrat în casa, erau adunate deja aproximativ 20 de persoane. Era ziua lui Bahman Rahmatian, gazda întâlnirilor, așa că atmosfera era una de sărbătoare. De fapt, Bahman Rahmatian și soția acestuia, Simina, mi-au povestit că, în general, cam așa se desfășoară întâlnirile lor. Fiecare aduce mâncare, băutură (nu alcool, pentru baha’ii nu consumă alcool), inițial se poartă discuții informale, apoi încep să citească învățăturile baha’i și să poarte discuții libere ori să se roage.
Înainte să înceapă discuțiile despre învățăturile baha’i, fiecare persoană prezentă la întâlnire s-a prezentat. Una dintre femeile prezente, și ea baha’i de doar câțiva ani, a anunțat, cu mândrie, că și fiul ei a devenit baha’i în urmă cu o săptămână. Femeia a povestit că ea a fost botezată ortodoxă, dar întotdeauna a avut principiile pe care religia baha’i le are, doar că nu reușea să le regăsească într-un cult religios. Așa că atunci când a avut contact cu această Baha’i, s-a regăsit în ea și a decis să se înscrie. „Am fost judecată foarte mult de familie. Fiul meu, de altfel, a fost cel care m-a judecat cel mai mult. Nu înțelegea de ce am făcut această alegere. Și uite că, acum, după ce a studiat mai mult, a decis și el să se înscrie în religie Baha’i”, a povestit femeia.
După ce s-au prezentat, credincioșii baha’i au citit un text al Casei Universale a Dreptății, cea mai înalta autoritate a credinţei Baha’i. Textul aborda subiecte ca egalitatea dintre femei şi bărbaţi, eliminarea prejudecăţilor, recunoaşterea faptului că toate religiile au o origine comună şi că au acelaşi scop fundamental, de altfel și principiile sociale ale credinței baha’i.
Bahman Rahmatian, gazda întâlnirilor săptămânale, este orginiar din Iran și s-a stabilit în urmă cu câțiva ani în București, după ce un prieten al său, actorul Dan Burghelea, și el adept Baha’i, l-a sfătuit să vizioneze casa din centrul Capitalei, unde locuiește și acum și unde au loc întâlnirile. Soția lui Bahman, Simina, este româncă. Mama ei este baha’i din 1992, de când ea avea șapte ani, iar Simina a devenit baha’i la 15 ani. Cei doi au doi copii, un băiat și o fată. În religia baha’i, la 15 ani copiii hotărăsc dacă vor îmbrățișa sau nu această religie sau dacă se orientează spre alta.
Un alt adept baha’i prezent la discuții a fost Rareș, un clujean care a ales să devină baha’i atunci când era în liceu. Rareș ne-a povestit că un profesor care-l medita era adept al acestei religii. Bărbatul i-a prezentat, în mare, lui Rareș, principii baha’i, dar a spus că cel mai bine ar fi să discute cu un alt reprezentant baha’i, care nu-i este prieten, pentru a nu fi influențat. Rareș a făcut asta și, după discuție, a decis să devină baha’i. „Mamei mele i-au trebuit vreo 20 de ani să accepte că sunt baha’i”, a spus Rareș. Rareș a venit la întâlnire cu iubita lui, care nu este baha’i. Am întrebat-o dacă să gândește să se convertească, dar Rareș a precizat că „abia mă cunoaște pe mine, încă nu se pune problema”.
Regina Maria, impresionată de religia Baha’i
O altă persoană cu care am discutat la întâlnirea credincioșilor baha’i este Della Marcus, o americană stabilită în România încă din 1992. Femeia a povestit că a venit la o prietenă, în România, cu gândul de a sta un an aici. Spre țara noastră a dus-o curiozitatea, dorea să vadă cum se trăia într-o țară fost comunistă. În plus, un alt aspect foarte important care a adus-o pe Della în România a fost legătura dintre Regina Maria și religia Baha’i.
Regina Maria a îmbrățișat această religie la începutul anului 1926, când a cunoscut-o pe jurnalista Martha L. Root, care vizita Bucureştiul. Întâlnirea lor și lectura reginei despre credința Bahá’í au avut ca rezultat o scrisoare publicată într-un ziar din Canada, Toronto Daily Star. „Dacă vreodată numele lui Bahá’u’lláh sau ‘Abdu’l Bahá vă vor cădea sub ochi, nu daţi la o parte scrierile lor. Cercetaţi cărţile lor şi lăsaţi cuvintele şi lecţiile lor glorioase, aducătoare de pace, creatoare de iubire să vă pătrundă inimile, aşa cum au pătruns-o pe a mea.”, scria Regina.
Della Marcus a publicat și o carte despre legătura dintre Regină și Baha’i, „Her Eternal Crown – Queen Marie of Romania and the Baha’i Faith”.
Un alt credincios baha’i din București este și cardiologul Wargha Enayati. Acesta este fondatorul Centrului Medical Regina Maria.
De origine iraniană, a început Facultatea de Medicină în Regensburg, Germania și a absolvit Facultatea de Medicină de la Cluj. Specializarea de cardiologie și-a făcut-o la spitalul Fundeni din București.
S-a născut în 1964 în Germania, provine dintr-o familie de origine iraniană, și are triplă cetățenie: germană, iraniană, română. A venit în România în 1983, în plin regim comunist, atras de viața și activitatea Reginei Maria a Romaniei și legătura ei cu credința Bahá’í. Timp de un an a studiat limba română la Suceava și apoi alți câțiva ani a făcut medicina la Cluj. În 2007 a adus în acționariatul Centrului Medical Unirea fondul de investitii 3i, unul dintre giganții mondiali din domeniu. El mai are doar 20% dintre acțiunile de la Regina Maria. În schimb, Wargha Enayti a înființat Fundația Regina Maria, care are Policlinica socială Regina Maria, unde mai mulți medici tratează voluntar pacienții. Și Della Marcus lucrează ca voluntar la această fundație.
În ce cred, de fapt, baha’ii
Conform credincioșilor baha’i, un iranian din Teheran, Bahá’u’lláh („Slava lui Dumnezeu”), a anunţat în 1863 că el este mesagerul lui Dumnezeu pentru această epocă. Învăţăturile și scrierile sale constituie baza credinţei Bahá’í.
Așadar, Bahá’u’lláh a proclamat că Dumnezeu trimite mesageri divini, cunoscuţi drept manifestări ale lui Dumnezeu. Baha’ii cred că aceste manifestări „care au apărut de-a lungul istoriei la intervale de la 500 până la 1000 de ani, aduc civilizaţia umană la niveluri tot mai înalte de progres spiritual şi material”. Conform religiei Baha’i, Bahá’u’lláh este ultimul din această lungă linie de mesageri divini, linie care îi include pe Avraam, Moise, Iisus Hristos, Mahomed, Krishna, Buddha, Zoroastru şi Bab.
Credința Baha’i este originară din Iran. Religia baha’i este însă interzisa in Iran, unde liderii islamisti o considera „erezie”.
Bahá’íi cred că:
– Scopul vieţii este să-l cunoscă şi să-l proslăvească pe Dumnezeu, să dobândească virtuţi, să promoveze unirea omenirii şi să realizeze o civilizaţie avansată;
– Întreaga omenire a fost creată de Dumnezeu ca o unitate organică şi reprezintă o singură specie;
– Munca depusă în spiritul servirii semenilor este o formă de devoţiune, înseamnă slujirea lui Dumnezeu.
Bahá’íi practică:
– „Investigarea independentă a adevărului” – ei susțin că membrii acestei credințe trebuie să cerceteze și să raționalizeze principiile religiei, susținând „armonia dintre ştiinţă şi religie ca două sisteme complementare de cunoaştere şi practică”.
– „Rugăciunea şi comuniunea cu Dumnezeu zilnic” – Rugăciunile spuse de baha’i pot fi din orice carte sfântă – Biblie, Coran, Tora sau Vedda – pentru că, după cum am precizat, la baha’i, Abraham, Iisus, Buddha, Brahma sau Mohamed au fost toţi mesagerii lui Dumnezeu.
Baha’i nu au voie să bârfească, să joace jocuri de noroc, să consume alcool sau droguri. În plus, baha’ii susțin castitatea până la momentul căsătoriei. Baha’ii nu au voie să aibă legături homosexuale. Baha’ii ţin post 19 zile pe an, când nu au voie să mânânce şi să bea până la apus (o cutumă ce amintește de preceptele musulmane). În afară de alcool, nu au restricţii la alimente sau băuturi.
Bahá’íi au interdicţie de a face parte din partidele politice, trebuie să respecte legile ţării unde locuiesc şi să lucreze permanent pentru a crea oportunităţi ca oamenii să vină împreună. Au obligaţia de a lucra pentru binele comunităţii din care fac parte.
L-am întrebat pe Rareș, unul dintre credincioșii baha’i, de ce nu sunt acceptate legăturile homosexuale, având în vedere faptul că baha’ii susțin egalitatea și eliminarea prejudecăților. Mi-a explicat că el are mulți prieteni homosexuali și nu îi judecă în niciun fel. Mai mult, mi-a spus că el crede că, în timp, vor ajunge să fie acceptate și astfel de legături de câtre baha’i.
Principiile sociale ale baha’ilor includ:
– Egalitatea dintre femei şi bărbaţi
– Crearea unei comunități de națiuni, o federație mondială
– Recunoaşterea faptului că toate religiile au o origine comună şi că au acelaşi scop fundamental
– Adoptarea unei limbi auxiliare universală, precum şi a unei scrieri, a unei monezi, şi a unui sistem de unităţi de măsură universale.
Baha’ii au doar opt temple în toată lumea și nu au cler. Ei îşi aleg anual nouă „administratori” care se ocupă de bunul mers al comunităţilor. Sunt aleşi nouă oameni la nivel mondial, nouă la nivel naţional. Fiecare individ e invitat să reflecteze şi să numească pe cineva. Așadar, adepții acestei religii consideră că nu trebuie să existe niciun intermediar între credincios și Dumnezeu.
Bahá’íi nu se folosesc de un misionarism explicit. Singura cale prin care poţi să atragi oameni înspre credinţa Bahá’í este exemplul personal.
Bahá’íi se conduc după un calendar propriu, în care Anul Nou debutează pe 21 martie şi sunt 19 luni de câte 19 zile. Anul nou administrativ începe pe 21 aprilie.